Interviu cu Gheorghe Bobeică, jurnalist basarabean acreditat la
instituţiile europene la Strasbourg
—
Dle Bobeică, care a fost motivaţia dvs. Atunci când aţi ales profesia de
jurnalist?
În
copilărie, dacă mi-ar fi zis cineva
că o să fiu jurnalist,n-aş fi crezut. Ca orice copil de la ţară,visam când voi creşte mare să devin sau cosmonaut,sau învăţător (!). Nu ştiam cum şi când exact o să-mi realizez visul,
dar înţelesesem doar una: că orice profesie necesită mulţi ani de studii şi de muncă intensă. Citeam foarte
mult, îmi plăcea să mă implic în viaţa clasei şi a şcolii.Compunerile
mele erau apreciate ca lucrări ce aveau,cum zicea profesoara mea de limbă română, Maria Cotic, un „grăunte divin. Prin clasa a noua, urmându-i
sfatul,asaltam deja pragul ziarului republican „Tinerimea Moldovei”insistând să mi se publice legendele
despre Domniţa Salcia şi Salcian
Voinicul.Această legendă, cât şi cea despre locuitorii insulei
Verde, „verdeienii,au stârnit
admiraţia redactorilor literari, dar nu au fost publicate. Ziarul avea tematică comsomolistă şi am fost rugat să scriu pe această temă care
nu era interesantă pentru
mine.Primele articole publicate au fost cele din ziarul „Chişinău,Gazetă de Seară, despre viaţa muncitorilor
uzinei de prefabricate
sanitare din oraş,unde eram muncitor după absolvirea şcolii (visul meude a deveni învăţător de istorie aşa şi a rămas doar vis).Articolele mele
erau îndrăgite de muncitori.
Acest fapt mă îndemna să scriu, să fixez pe hârtie, asemeni unui
pictor,portrete şi destine omeneşti.Ca
să-mi perfecţionez pana de viitor jurnalist, am început să frecventez şcoala serală de tineri corespondenţi a ziarului „Chişinău, Gazetă de Seară.Întâlnirile cu jurnaliştii
ziarului,cu alţi jurnalişti vestiţi,care ne destăinuiau din secretele meseriei şi care povesteau lucruri captivante
despre profesia lor, m-au determinat să iau şi eu acelaşi drum.Colaborarea cu
ziarul militar „Armata Sovietică” în timpul serviciului militar m-au
determinat definitiv, în 1981 am
devenit student la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM. Astăzi,
privind în urmă, pot să spun cu certitudine că n-am greşit în alegerea profesiei mele. Tot timpul
am primit satisfacţie deosebită în
urma intâlnirilor cu eroii interviurilor şi
reportajelor mele. Îi am în inimă pe toţi. Mulţi din ei sunt
politicieni,artişti, scriitori: Ion Druţă şi
Ion Hadârcă, Sofia Vicoveanca,Gheorghe Ţopa;
politicieni ca Ana Guţu, Monica Macovei,Theodor Stolojan, MarianLupu, Mihai
Ghimpu, J.-C.Mignon (preşedintele APCE) ,Gianni Buquiccicio (preşedintele
Comisiei de la Veneţia) ş.a.
—
Dupa cum bine ştim, orice profesie presupune anumite avantaje, dar şi
dezavantaje. Aţi putea enumera câteva avantaje
şi
dezavantaje ale profesiei de jurnalist?
Unicele
avantaje ale profesiei de jurnalist au fost cele de a fi în iureşul evenimentelor.De la războiul
din Transnistria, de la detronarea monumentului lui Lenin de la Călăraşi pâna
la lucrările Parlamentului European,CoE şi
CEDO. Astăzi sunt unicul jurnalist de limbă română (pe bază de benevolat) acreditat permanent la
instituţiile europene. În rest,
numai dezavantaje.Din cauza unor articoleşi luări de poziţie n-am fost avansat în post, am fost lipsit de
apartament, am fost chiar bătut.
—
Care sunt calităţile de care ar trebui să dispună un jurnalist?
Să fie onest, curajos, operativ,apolitic,
incoruptibil…
—
Credeţi că jurnalismul reprezintă un hobby al tinerilor de astăzi?
Da şi nu! Cu ajutorul internetului fiecare
tânăr sau tânără poate să-şi
exprime punctul de vedere sau să se
refugieze într-o poveste cu Feţi
Frumoşi şi Ilene Cosânzene. Doar că puţini ştiu ce înseamnă cu adevărat profesia de jurnalist,care
cere nu doar să fii îndrăzneţ ca să ei un interviu, dar şi să ştii ce, cum să întrebi şi cum să comentezi răspunsurile
interlocutorului, să ghidezi din
umbră ca să ţi se deschidă
inimile şi să se dezlege limbile…
—
Care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă un tânăr ce îşi doreşte să
progreseze în acest domeniu?
Jurnalismul
are un domeniu de interes din cele mai largi. Deci, ca să fii un bun jurnalist, trebuie să ştii cât mai multe lucruri, să fii curios şi instruit. Închipuiţi-vă un jurnalist care stă de vorbă cu un fermier şi nu cunoaşte problemele cu care se
confruntă agricultura modernă sau nu are nici cele mai vagi cunoştinţe
din agronomie, nemaivorbind de problemele actuale legate de monoculturi,de
plantele modificate genetic
sau de pesticide. După mine, măiestria
unui viitor jurnalist se invaţă nu
doar la facultate, ci şi trecând
prin toate etapele vieţii, cultivându-te zi de zi, citind şi aflând lucruri noi, utilizând cu
succes noile tehnologii legate de jurnalism.
—
Cât timp îi ia unui jurnalist să practice această materie? Vă rămane timp
pentru familie sau alte activităţi?
Dacă te documentezi mult ca să cunoşti domeniul în care scrii, dacă esti citit şi la curent cu actualitatea, scrierea în sine a articolelor devine o plăcere şi nu-ţi ia mult timp. În caz contrar, niciodată nu vei fi sătisfăcut de ce ai scris şi cei ce te vor citi vor găsi textul tău
plat sau lipsit de interes. Munca de
creaţie este foarte captivantă captivantă,dar
trebuie să ştii a te opri, a trăi şi viaţa personală;eu vreau să sper că am reuşit să îmbin armonios viaţa de jurnalist cu
cea de familie: am patru copii şi
am găsit timp să le spun poveşti,
să joc cu ei fotbal,să călătorim.
—
Cum aţi reuşit să evoluaţi de la un simplu jurnalist la reprezentantul oficial
al Republicii Moldova la instituţiile europene?
Cum
ziceam, cariera de jurnalism am făcut-o fără să sar peste etape: mai întâi am fost jurnalist simplu, apoi şef de secţie la un ziar raional,apoi
redactor la emisiunea „Bună dimineaţa, satule!”la
radioteleviziunea moldovenească,iar mai târziu directorul publicaţiei
independente „Metronom. Am făcut şi stagii: în Moldova – stagii
organizate de fundaţia SOROS şi
Consiliul Europei despre presa independentă, în
Franţa –la Biblioteca Municipală din Strasbourg, unde am editat revista „BMS”, (astăzi cred că sunt unicul vorbitor de limbă română care a ţinut în mână primele pagini tipărite în sec.XV ale inventatorului tiparului,
Gutenberg,
ce se păstrează la această bibliotecă, iar in aprilie 2004 – la
Direcţia de comunicare şi editare în liniea CoE, am pus bazele site-ului
www.coe.int în limba română.De
atunci, sunt prezent aproape la
toate evenimentele politice şi
culturale de la Strasbourg legate de RM şi
România din cadrul instituţiilor europene. Cu părere de rău, încă nu
sunt reprezentantul oficial al Republicii Moldova. Astăzi sunt acreditat doar
ca directorul site-ului independent www.neodacii.com. Sper că într-o zi munca mea va fi apreciată şi de conducerea RM.
—
Se spune că mass-media este a patra putere în stat. Dumneavoastră sunteţi de
acord cu această afirmaţie?
Da,
fără îndoială!
—
Ce sfaturi aţi putea da tinerilor care tind să-şi facă o carieră în domeniul
jurnalismului?
În
primul rând să fie citiţi,să cunoască la perfecţie arta scrisului, veşnic să fie în
căutarea
noului şi să fie în
pas cu vremea.
Interviu realizat de
Mihaela Mocanu
Strasbourg, noiembrie 2012
gazeta BASARABIEI
Anul V 1 - 31 martie 2013
0 commentaires:
Trimiteți un comentariu