Igor Casu,
Autoritatile comuniste din RSS Moldoveneasca au interzis pelicula istorica turnata in 1968 la Bucuresti, desi
aceasta a fost acceptata pe restul teritoriului URSS
Dupa inrautatirea relatiilor sovieto-romane in anii '60, care cunosc apogeul in 1968 in contextul evenimentelor
bine cunoscute, confruntarea dintre cele doua tari se extinde si in domeniul cultural. Aceasta optica a fost
accentuata mai ales de autoritatile de la Chisinau, decat cele de la Moscova, care tindeau adeseori in mod cu
totul nefondat sa vada in orice produs artistic romanesc o incercare de a infiltra idei subversive in randurile
populatiei majoritare din RSSM. Unul dintre aceste episoade e legat de interzicerea in august 1970 a filmului
artistic romanesc ,,Columna", aparut in 1968 la studioul cinematografic ,,Bucuresti".
Dupa ocupatia sovietica, din 1944, si impunerea regimului comunist, conducerea Romaniei era foarte docila fata
de autoritatile de la Moscova. Cu timpul insa, Romania a incercat sa scape de sub tutela sovietica. Pe parcursul
anilor '50 au fost lichidate companiile mixte - SOVROM-urile - care au servit drept paravan pentru exploatarea
economica a tarii; au plecat majoritatea consilierilor sovietici, iar in 1958 Gheorghiu-Dej a reusit sa-l convinga
pe Nikita Hrusciov sa retraga si fortele armate sovietice de pe teritoriul Romaniei.
CURSUL SPRE O POLITICA ROMANEASCA INDEPENDENTA
In prima jumatate a anilor '60, Romania face mai multe gesturi rebele la adresa colosului sovietic, printre care e
simbolica declaratie de ,,independenta" din aprilie 1964, precum si publicarea volumului lui Karl Marx
,,Insemnari despre romani". Prima sfida patronul sovietic in materie de politica externa si reafirma suveranitatea
tarii in contextul specializarii statelor socialiste in cadrul CAER-ului. A doua era un atac la adresa pretentiilor
sovietice asupra Basarabiei, or, Marx afirma raspicat ca populatia provinciei era majoritar romaneasca si
condamna stapanirea tarista. Spre sfarsitul deceniului al saptelea, relatiile dintre Romania si URSS devin si mai
incordate, din momentul in care, in august 1968, Nicolae Ceausescu refuza sa participe la invadarea
Cehoslovaciei impreuna cu trupele sovietice si armatele celorlalte state ale Tratatului de la Varsovia. Este o
vreme complicata in care invazia sovietica in Romania era considerata iminenta. Si pe buna dreptate, intrucat
Moscova concentrase cateva sute de mii de trupe militare in RSSM.
In competitia simbolica pentru teritoriul basarabean ce invenina relatiile dintre cele doua state se incadreaza nu
doar istoriografia, dar si arta cinematografica. In 1968 la studioul cinematografic ,,Bucuresti" este turnat filmul
artistic ,,Columna". Asa cum sugereaza si titlul, era vorba de Columna lui Traian, ridicata de imparatul roman
dupa cucerirea Daciei si care simboliza, pentru urmasii dacilor, actul de nastere a romanilor, prin simbioza
latino-dacica. Filmul este o transpunere in limbaj cinematografic a unor mituri fondatoare ale romanilor, fara a
avea neaparat o conotatie derogativa, ci mai degraba una simplificatoare. Pelicula ,,Columna" ruleaza in
cinematografele din URSS si este apreciata de spectatorii sovietici. La Chisinau insa deranjeaza elita de varf a
partidului, care ia atitudine imediat.
BIROUL CC AL PCM CRITICA FILMUL ,,COLUMNA"
La sedinta Biroului CC al Partidului Comunist al Moldovei din 18 august 1970, este pus in discutie subiectul
legat de filmul romanesc ,,Columna". Rezolutia cu privire la chestiunea data este foarte explicita. Filmul este
etichetat drept unul vicios din perspectiva ideologica, pe motiv ca ar reflecta tendentios trecutul istoric si, prin
urmare, ar fi daunator pentru educarea tinerelor generatii. De aceea, filmul ,,Columna" nu este recomandat
pentru a rula in continuare in cinematografele din RSSM. In legatura cu aceasta, o serie de demnitari sunt
solicitati sa fie mai vigilenti in ceea ce tine de selectarea lucrarilor istorico-stiintifice, a literaturii si filmelor
artistice, repertoriului teatrelor si ansamblurilor vocal-instrumentale care nu contribuie la educarea tineretului in
spiritul valorilor comuniste si a prieteniei popoarelor din URSS si Republica Socialista Romania. Responsabili
de indeplinirea deciziilor au fost numiti I.E. Iordanov, presedintele Comitetului de Stat pentru Cinematografie
de pe langa Consiliului de Ministri al RSSM; Comitetul similar pentru presa, condus de Jmerenetkaia E.F.;
Comitetul pentru televiziune si radio, condus de Lozan S.I., precum si ministrul Culturii, Culiuc L.F. Al treilea
punct important al deciziei Biroului CC al PCM din 21 august 1970 cu referire la incidentul legat de rularea
filmului ,,Columna" nu reprezinta altceva decat o propunere ce urma sa fie facuta organelor centrale de la
Moscova, care coordonau schimburile culturale cu statele socialiste. Mai exact, conducerea de la Chisinau
articuleaza ideea ca in chestiunea relatiilor cu Romania, Moscova nu ar fi atat de bine informata si nu surprinde
suficient de bine anumite sensibilitati care exista intre cele doua maluri ale Prutului. Pentru evitarea acestor
situatii, Ivan Bodiul formuleaza ideea de a invita experti din RSSM care ar contribui la inlaturarea pe viitor a
unor astfel de greseli de ordin ideologic, precum difuzarea filmului ,,Columna".
BODIUL SCRIE LA MOSCOVA
Drept urmare, Ivan Ivanovici Bodiul ii trimite o scrisoare lui Alexei Vladimirovici Romanov, presedintele
Comitetului de Stat pentru cinematografie din URSS. Potrivit sefului comunistilor de la Chisinau, la care
subscria nu doar el, ci si ceilalti secretari ai CC al PCM, pelicula ,,Columna" trata chestiunea aparitiei
,,poporatiei" [narodnost'] romane, proces care ,,are intr-un fel sau altul legatura cu aparitia poporului
moldovenesc". Filmul ar fi tratat subiectul in mod tendentios si gresit, avand drept scop sa demonstreze ca
poporul roman s-a format ca urmare a simbiozei dintre romani si daci, ceea ce, dupa parerea lui Bodiul, nu ar fi
exprimat realitatea istorica. Comunistul numarul unu din RSSM este de acord ca dacii sunt stramosii romanilor,
dar la formarea acestora au contribuit nu numai romanii, dar si slavii (ceea ce filmul nu avea cum sa reflecte,
intrucat era vorba de o perioada anterioara venirii lor in regiune). In acelasi timp, recunoaste ca au existat
numerosi factori - economici si religiosi, crede Bodiul - care au avut drept consecinta romanizarea populatiei
dacice, dar acest lucru n-ar fi lipsit dacii de autenticitatea si unicitatea lor si de trasaturile comune pe care le
aveau cu alte popoare din regiune.
Autorii filmului ar fi pacatuit prin faptul ca ar fi accentuat tendentios legatura de sange dintre popoarele roman
si italian in intentia de a induce ideea ca acest lucru a fost unul dintre factorii care au contribuit la maretia
Imperiului Roman. Bodiul se arata deranjat mai ales de incercarea scenaristului si a regizorului roman de a
proiecta o imagine pozitiva asupra stapanirii imperiale romane in Dacia, ignorandu-se aspectele ce tin de esenta
dominatiei Romei si anume caracterul de ocupatie si jefuirea populatiei locale. Punerea accentului pe rolul
dacilor in lupta contra barbarilor din afara spatiului Daciei romane - adica rolul lor civilizator alaturi de
administratia romana la nord de Dunare, precum si neglijarea rolului maselor in lupta impotriva stapanirii
romane, care ar fi dus la retragerea aureliana in secolul al III-lea e.n., sunt alte elemente ce starnesc indignarea
lui Bodiul. In continuare, acesta ii explica lui Romanov ca abordarea nu este deloc inocenta din punct de vedere
politic: scopul ei fiind de a prelua o traditie a Romaniei burgheze de a pune accentul pe relatia speciala cu
spatiul occidental in detrimentul si prin contrapunerea cu Rusia, iar dupa revolutia din Octombrie 1917, cu
Uniunea Sovietica.
Prin urmare, Romania comunista ar fi incurajat un complex de superioritate al romanilor fata de popoarele
vecine si, mai grav, ar fi justificat moral anumite politici de cucerire daca ocupantul aduce civilizatie in regiune.
Iar aceasta optica ar fi fost periculoasa pentru educatia si corecta orientare istorica a spectatorului, mai ales a
tineretului. In concluzie, Bodiul afirma ca pozitia Secretariatului CC al PCM este de a cere sa fie interzisa
rularea filmului in cinematografele din RSSM. Este reiterata si ideea din decizia Biroului CC al PCM din 18
august 1970, prin care se solicita Comitetului de Stat pentru Cinematografie de pe langa Consiliul de Ministri al
URSS ca pe viitor cand va fi vorba de filme romanesti sa se ia in considerare parerea unor experti din partea
RSSM care ar cunoaste mai bine sensibilitatile din relatiile moldo-romane.
REPLICA LUI ROMANOV
Presedintele Comitetului de Stat pentru Cinematografie de pe langa Consiliul de Ministri al URSS, Alexei
Romanov, raspunde solicitarii de la Chisinau peste o luna, la 22 septembrie 1970. Acesta afirma ca decizia
privind rularea filmului romanesc ,,Columna" in URSS a fost luata in baza unui aviz al expertilor in domeniului
cinematografic, care nu au identificat nimic reprobabil in continutul peliculei. In sprijinul punctului sau de
vedere, Romanov citeaza din enciclopedii sovietice si lucrari istorice din domeniu, care arata ca filmul
,,Columna", desi reflecta o perioada istorica indepartata, de acum 2.000 de ani, respecta in linii mari realitatile
istorice. Seful de la Moscova intra chiar in polemica cu Bodiul si spune ca acesta exagereaza cand afirma ca
pelicula nu evidentiaza diferentele dintre viziunea aristocratiei dacice si a populatiei de rand - o abordare de
clasa deci - fata de stapanirea romana. Pe langa aceasta, Romanov, prin comparatie cu Bodiul, nu vede nicio
aluzie la slavi atunci cand se vorbeste de triburi barbare impotriva carora au luptat romanii in alianta cu triburile
dacice supuse, amintind ca slavii vin in regiunea carpato-danubiano-pontica abia in secolele 5-6 e.n. [corect, in
secolul 6]. Presedintele comitetului de profil de la Moscova il ia pe alocuri pe Bodiul chiar in zeflemea, ceea ce
il irita pe acesta, asa cum se observa din comentariul sau scris de mana pe textul primit de la Centru. In ultima
instanta, Romanov accepta ideea ca pe viitor se va consulta cu autoritatile de la Chisinau cand va veni vorba de
productii cinematografice romanesti, dar intelege, totodata, sa-si justifice subalternii care au dat unda verde
filmului ,,Columna". Romanov nu vede o problema sa fie interzis filmul in RSSM, daca sefii de la Chisinau
considera necesar acest lucru, desi se observa ca oficialul de la Moscova nu era incantat de aceasta propunere. ;
Unda verde in celelalte republici sovietice
Filmul romanesc ,,Columna" a rulat numai cateva saptamani in cinematografele din Chisinau si din alte
localitati ale republicii. Interzicerea acestuia doar in RSSM, nu si in celelalte republici sovietice, arata ca, asa
cum s-a intamplat si in alte cazuri, conducerea de la Chisinau avea tendinta de a vedea in orice productie
cinematografica din Romania idei subversive si neconforme ,,prieteniei popoarelor", asa cum mentioneaza in
mod explicit Ivan Bodiul in scrisoarea adresata lui Romanov. Cei care nu au reusit sa vizioneze filmul in
cinematografele din RSSM, au avut ocazia sa-l priveasca in afara RSSM, dar impactul peliculei a fost redus. Pe
de alta parte, conducerea de la Moscova, mai exact Comitetul de Stat pentru Cinematografie din URSS, era mai
relaxata in ceea ce priveste continutul filmelor artistice romanesti si dadeau aviz pozitiv pentru a fi vizionate de
catre cetatenii sovietici. Aceasta atitudine extrem de suspicioasa a Chisinaului oficial fata de tot ce venea din
Romania se va mentine pana in anii 1989-1990, cand lucrurile vor incepe sa se schimbe incetul cu incetul.
Din scrisoarea lui Alexei Romanov adresata lui Ivan I. Bodiul, 22 septembrie 1970:
Filmul ,,Columna" ne transfera cu doua mii de ani in urma, in anii 108-114 [corect e 101-102, 105-106], in
vremurile cand romanii au cucerit Dacia. Este foarte discutabil ca astazi sa poata fi gasit un ,,specialist"
care ar putea sa spuna transant daca filmul a redat evenimentele exact cum s-au intamplat si cat e
legenda. Cu toate acestea, filmul reflecta, cred eu, foarte bine esenta invaziei romane in Dacia, caracterul
jefuitor si de cucerire a acesteia, dar si rezistenta apriga a dacilor impotriva cuceritorilor straini,
stradania dacilor de a trai intr-o tara libera si independenta. Si numai in momentul unui pericol groaznic,
cel al invaziei barbarilor, dacii s-au aliat cu romanii pentru a invinge acest nou dusman care a adus tarii
distrugeri si pagube mari. Barbarii sunt reprezentati in film de triburi nomade, ,,distrugatoare de
cultura", care veneau din Asia in secolele I-II e.n. si nicidecum nu puteau fi triburi slave care au aparut
in regiune abia in secolele 5-6 e.n. Daca e sa dam crezare Marii Enciclopedii Sovietice, Dacia a fost
ocupata la sfarsitul secolului al III-lea e.n. de catre goti, iar la sfarsitul secolului al IV-lea - de catre huni.
Iar triburile slave, care au avut o influenta deosebita asupra populatiei locale, s-au asezat in teritoriile
respective abia spre sfarsitul secolului al V-lea e.n. [corect e sec. VI]. In scrisoarea dvs. sustineti ca filmul
si-a pus drept scop explicit sa demonstreze ca poporul roman s-a format ca rezultat al fuziunii directe
dintre romani si daci. Este posibil ca scenaristii acestui film sa fi urmarit anume acest obiectiv, cu toate
acestea, o ,,fuziune directa", cum spuneti, nu corespunde realitatii istorice. Este dificil insa de stabilit cum
s-au intamplat toate acestea acum doua mii de ani. In mod ,,autentic" este ,,reconstruita" istoria numai in
filmele pseudo-istorice, la care noi atribuim multe filme de productie straina pe tematici istorice, inclusiv
pelicule romanesti despre daci si haiduci. In ciuda acestui fapt, specialistii in arta care au recomandat
filmul ,,Columna" pentru a fi procurat nu puteau sa nu tina cont de urmatoarele realizari ale stiintei
istorice: 1. ,,In timpul ultimului razboi cu Roma (106), care s-a incheiat cu moartea lui Decebal si alipirea
Daciei la imperiu, tradarea aristocratiei a fost un fenomen larg raspandit. In schimb, poporul s-a luptat
cu un curaj nemaipomenit, aparand fiecare petic de pamant, suferind pierderi grele (Istoria universala,
vol. II, p. 703)". 2. ,,In Dacia, o parte importanta a populatiei care a murit in timpul razboaielor lui
Decebal cu Roma a fost inlocuita de catre Traian cu o multime de colonisti... Acest lucru a determinat
caracterul mixt al oraselor dacice. Aristocratia dacica, cea care a salutat stapanirea lui Traian, nu a
incercat sa reziste Romei... Ea a adoptat repede numele si traditiile romane" (Istoria Universala, vol. II,
p. 654). 3. ,,Stapanirea romana s-a pastrat aici aproape 170 de ani si a fost insotita de raspandirea
obiceiurilor romane si consolidarea oranduirii sclavagiste. Triburile locale au insusit limba vorbita a
romanilor din vremea respectiva, asa-numita ,,latina vulgara", care a stat la baza formarii ulterioare a
limbii romane" (Istoria universala, vol. III, p. 449). (...) Stimate Ivan Ivanovici, am redat aceste pasaje
doar pentru a va spune ca atunci cand Comitetul pentru cinematografie a decis procurarea filmului
,,Columna", dupa ce a fost vizionat si analizat de comisie si catre experti in arta [cinematografica], nu am
avut motive sa refuzam achizitionarea filmului propus de partea romana in schimbul filmelor artistice
sovietice. As vrea, de asemenea, sa va aduc la cunostinta faptul ca, in conformitate cu doleanta
dumneavoastra, am dispus ca pe viitor ,,Sovexportfilm" sa implice mai activ reprezentanti din RSSM
atunci cand va fi vorba de selectarea si procurarea filmelor provenite din tarile socialiste, inclusiv din
Romania".
0 commentaires:
Trimiteți un comentariu