I –
SCURT ISTORIC
In anul
1595 domnitorul Mihai Voda, numit Mihai Viteazu de istoriografii autohtoni si
Sheitan Oglu (Fiul Diavolului) de istoriografii turci, a comis cea mai
abominabila crima din istoria Principatelor Romane cand a instituit „Legamantul
lui Mihai”, actul care a introdus iobagia (Leibeigenschaft) in Valachia si
Moldova.
Desigur,
iobagia a existat in majoritatea tarilor europene, dar a fost peste tot
conditionata de mediul social, economic si politic local.
In
Principatele Romane iobagul nu avea niciun drept, inclusiv dreptul de
proprietate, si a fost transformat peste noapte dintr-o fiinta umana intr-o
unealta de productie agricola care era „legata de pamant” si era vanduta, inchiriata
sau arendata impreuna cu pamantul care-l lucra, la fel cu animalele
proprietarului. In actele de vanzare cumparare se specifica intotdeuna numarul de
„lude”, adica iobagi lucratori si de robi tigani, care la randul lor erau
numarati dupa numarul de „carute” care ii putea transporta. Exemplu de „pret”:
„Sufletul si patru bani si-o caruta de tigani.”
Erau
batuti si maltratati la discretia proprietarului sau a slujitorilor acestora si
puteau fi omorati fara ca asasinul sa fie judecat, dupa ce platea o
„dusegubina” simbolica reprezentantului administratiei locale, de obicei
boierului titular al proprietatii.
Orice
incercare de a organiza o actiune de rezistenta colectiva era salbatic
reprimata,
lucru
care explica aversiunea viscerala a urmasilor de astazi a iobagilor romani pentru
orice actiune colectiva, care este o cerinta fundamentala pentru a crea o
societate civila.
Principiul
unic de guvernare era FRICA, impusa prin orice mijloace pana in zilele de
astazi (vezi operatia „teroristii” si „mineriadele” organizate de proprietarii
iobagilor de astazi).
„Capul plecat sabia nu-l taie” a devenit unica
filozofie care poate da speranta de supravietuire. „Eu nu pot face nimic, numai
stapanul poate face ceva!”, unde „stapanul” era boierul, domnitorul iar mai
tarziu Gheorghiu-Dej sau tatucu Stalin, Ceausescu, ofiterul de securitate sau
secretarul de partid...
Cea mai
mare dezamagire pentru un luptator pentru libertate ca mine, a fost cand, dupa
discutii cu zeci de detinuti politici in inchisoarea Jilava in anii 1959-1960,
am ajuns la concluzia dureroasa ca cel putin 90% din detinurii politici romani
nu intreprinsesera nimic concret contra regimului comunist si fusesera arestati
numai pentru a propaga FRICA in randul celor ce ii cunosteau, pentru a teroriza
iobagimea ramasa afara...
Iobagii
din Principatele Romane au trait in acest mod timp de sute de ani, practicand o
agricultura de subzistenta in beneficiul strict al proprietarilor funciari si
ai reprezentantilor acestora. Singura
modalitate de a asigura o bucata de mamaliga familiei si copiilor era sa
FURE dela boier, arendasi sau „ciocoi”.
FURTUL a
devenit unica modalitate de supravietuire si s-a transformat intr-o „valoare
nationala” a iobagilor romani, fiind cultivat si laudat.
Faptul ca
iobagia a fost oficial abolita in 1864 nu a schimbat cu nimic aceasta stare de
lucruri, deoarece taranii deveniti ”liberi” nu aveau pamant, unelte sau vite.
Pamantul primit in reformele agrare facute cateva generatii mai tarziu era in
marea majoritate a cazurilor suficient pentru o agricultura de subzistenta
minimala, asa ca „obiceiurile” si modul de comportament al iobagilor a fost
perpetuate fara rezerve de urmasii iobagilor care erau in teorie oameni liberi.
De fapt
situatia lor s-a agravat substantial dupa tratatul de pace dela Berlin in 1878,
cand puterile europene, in frunte cu Germania, au impus guvernului roman condus
de Kogalniceanu si domnitorului Carol sa accepte „naturalizarea” a peste 300,000
de evrei Ashkenazi (Turci Khazari iudaizati) din Galitia in noul Regat al
Romaniei. Principele Carol, devenit regele Carol dupa Pacea dela Berlin, a fost
atat de deceptionat incat a vrut sa demisioneze, dar l-a oprit tatal lui,
batranul print von Hohenzollern care i-a reamintit ca-si daduse cuvantul ca va
guverna Romania, „ein Mann, ein Wort”, si ca un Hohenzollern nu da niciodata
inapoi...
In scurta
vreme, evreii au monopolizat doua ocupatii in lumea satelor: arendasi de mosii
si carciumari, exploatand cu salbaticie pe iobagii romanii care traiau in cea
mai neagra mizerie. Lumea uita ca Rascoala din 1907 a inceput satul Flamanzi
din Fischerland, o colectie de mosii
insumand peste 350,000 hectare exploatate de arendasul evreu Fischer.
Industrializarea
Romaniei, inceputa cu entuziasm in zilele lui Carol I von Hohenzollern und
Siegmaringen, a intrat curand in criza de dezvoltare, datorita „valorilor nationale” si incompetentei
claselor conducatoare. La fel sistemul politic democratic introdus si impus de
Carol I a intrat in criza dupa moartea lui.
Romania
Mare a ramas o tara „eminamente agricola” si acest lucru explica usurinta cu
care mentalitatea si comportamentul de iobag s-au perpetuat si generalizat la
toate clasele sociale. La fel, „valorile nationale”, adica FRICA de autoritati
si de responsabilitate individuala, FURTUL generalizat, CORUPTIA care a devenit
apanajul distinctiv al „contopistilor”, al claselor asazis „educate”.
Cand eram
elev in clasa I la scoala primara Lucaci din centrul Bucurestilor, unul din
primele cantece invatate dela colegii de clasa a fost: „Ce te bucuri ma
Istrate? Cum sa nu ma bucur frate, Cand sunt HOT de calitate, Cu firma scrisa
pe spate?”
Acesta
era folclorul scolar tipic „romanesc” pe care copii il invatau la varsta de 7
ani.
Cand eram
in lagarul Luciu-Giurgeni pe Dunare, un contopist iobag il acuza pe un profesor
ca furase o bucata de paine. Securitatea credea in lupta de clasa si organizase
brigazi separate de tarani, muncitori, preoti si „intelectuali”, unde, din
fericire, eram inclusi si noi studentii si elevii de liceu. Eu am fost
intotdeuna un bandit contrarevolutionar protestatar si am strigat: ” Eu nu ii
consder pe oameni hoti!”, la care contopistul, care era sef de grupa, a
replicat: „ Tu nu-i consideri hoti, dar oamenii sunt hoti, fiindca asa au fost
crescuti!”
Romania
este singura tara din lume in care intreaga societate promoveaza ca valori
universale FRICA, FURTUL, CORUPTIA, LIPSA DE RESPONSABILITATE, LIPSA DE INITIATIVA,
MINCIUNA, MISTIFICAREA. Lozinca politicienilor iobagi este: „Numai cine nu
poate, nu fura!”
Consecintele
imediate sunt LIPSA DE CONSTIINTA SOCIALA, LIPSA DE COMPASIUNE, EGOISMUL
salbatic a iobagului „care se descurca”, indiferent daca traieste in Romania
sau in alta tara.
Vorbeam
cu catva timp in urma cu un iobag roman venit in America cu peste 30 de ani in
urma si care are 7 sau 8 case pentru batrani si invalizi, castigand, datorita
generozitatii legilor din California, circa $30,000 pe luna. Imi povestea
foarte mandru ca in anul precedent cheltuise $150,000 dollari numai pe
croaziere cu vapoare in jurul lumii. L-am intrebat cati bani a contribuit la
„charities”, cum numim noi organizatiile de binefacere. Mi-a raspuns indignat: „Dar
ce, sunt prost?”
Sigur ca
nu! ROMANII SUNT DESTEPTI, SUNT BUNI SI FRUMOSI, cum am invatat la scoala.
PROST
sunt numai eu care contribui peste $20,000 dollari anual la „charities” care
ajuta oameni si animale din toate colturile lumii, fara a mai mentiona cei
$10,000 dollari cheltuiti sa hranesc animale salbatice si domestice. Eu
sunt „un mizerabil care arunca cu banii
pentru placerile lui egoiste”, cum imi spune de cateva ori pe saptamana sotia
mea de 45 de ani, o romanca careia nu i-a lipsit niciodata nimic...
Are
perfecta dreptate! Una din placererile mele egoiste este sa distribui bancnote
de $20 dollari la cersetori care asteapta numai un dollar sau doi...
Cea mai
mare placere egoista a vietii mele a fost intotdeuna sa salvez si sa hranesc
animalele. De catva timp sunt invalid si merg cu greutate, folosind carje sau
un scooter electric, dar petrec intre trei si cinci ore in fiecare zi, sapte
zile pe saptamana, hranind nu numai cainii si pisicile mele, dar si caini si
pisici fara stapan, sute de pasari salbatice si zeci de veverite, opossum,
sobolani si alte vietati care vin in fiecare zi in curtea casei mele din Vallejo,
California. Orasul Vallejo are 175,000 de locuitori si este numit in onoarea
generalului Mariano Vallejo, ultimul guvernator mexican al Californiei pana in
1847. Orasul este la 45 de kilometri
nord de San Francisco.
In
Romania, relatia dintre cetatean si autoritati a fost intotdeuna o relatie
dintre sluga si stapan, exact inversul relatiei din tarile libere. In patria
mea, Statele Unite ale Americii, cetateanul e stapanul iar guvernul,
autoritatile, sunt sluga.
Americanii
vor fi intotdeuna cei mai liberi oameni din lume pentru un motiv foarte simplu:
in America exista mai multe arme de foc decat locuitori. Americanii au avut
arme cu mult inainte de a avea un guvern si dreptul de a poseda si purta arme
este inscris in constitutie.
Acest
drept scrosanct garanteaza ca niciun guvern sau grup extremist nu isi va asuma
vreodata riscul de a-si ridica impotriva o populatie de sute de milioane
inarmata pana in dinti.
Din
acelasi motiv, evreii din America, care reprezinta mai mult de jumatate din
toti evreii din lume, nu au incercat niciodata sa impuna o lege monstruoasa ca
legea care interzice negarea Holocaustului, cea mai odioasa minciuna din istorie,
asa cum au impus goyimilor din mai toata Europa. Pentru a intelege enormitatea
acestei minciuni, va rog sa cititi articolul „The Mythical Holocaust” publicat
pe websitul meu http://www.christusrex.org.
Aduceti-va
aminte ca primul lucru facut de comunisti in Romania si in toate celelalte tari
a fost sa confiste toate armele cetatenilor, inainte de a impune masuri
radicale. Cele 250 de revolte taranesti in timpul colectivizarii ar fi schimbat
istoria RPR daca taranii aveau arme. Cei putini care au avut arme ca Arsenescu,
fratii Arnautoiu, Vatamaniuc le-au folosit incercand sa-si redobandeasca
libertatea.
Desigur,
libera circulatie a armelor individuale are riscurile ei sociale. Din cand in
cand armele ajung in mana unor bolnavi mintali care masacreaza copii si alti
oameni nevinovati. Solutia este intotdeuna imbunatatirea securitatii in scoli
si alte locuri publice, prin angajarea de „armed guards”, paznici inarmati
dotati cu detectoare de metal. Avem o astfel de securitate la aeroporturi iar
fiecare banca americana, cat de mica, are „armed guards”.
Fetele
lui Obama sunt insotite de „armed guards” de genul feminin oriunde se duc.
Quod
licet Jovis, non licet bovis? Asa ceva nu e acceptabil in America.
Niciun
politician nu vorbeste despre „armed guards” pentru scoli, fiindca costa bani
multi. Banii se pot procura prin reducerea sumelor consumate de industria de
armament care reprezinta un trilion, doua sute de miliarde de dollari pe an,
adica 2,200,000 dollari pe minut.
Masurile
propuse de Obama de a interzice anumite tipuri de arme si incarcatoare de mare
capacitate nu va fi aprobata de Congresul American. Singurul efect real a fost
cresterea cu 500% a vanzarilor de astfel de arme in ultimele saptamani.
Am vorbit
despre „valorile nationale” negative care guverneaza viata sociala, economica
si politica in Romania post(?)comunista.
Desigur
nu toti romanii se comporta la fel, exista multe exceptii individuale dar
numarul lor nu este suficient de important ca sa schimbe cultura sociala dominanta.
Imi place
sa cred ca toti cei pe care ii consider prieteni au depasit conditia de iobag
roman iresponsabil si evolueaza spre o normalitate europeana.
II –
PARADOXUL UNUI GENOCID CULTURAL SI INTELECTUAL
Preocuparea
primara a guvernantilor comunisti a fost sa organizeze un GENOCID FIZIC
sistematic al opozantilor sau a celor suspectati a fi opozanti ai regimului
comunist. Din cei peste 1,500,000 de cetateni romani trecuti prin lagare si
inchisori, peste 300,000 au fost executati sau au murit datorita regimului de
exterminare din inchisori.
La
procesul „sabotorilot” dela Canalul Dunai-Ciornoe More din 1954, colonelul
Albon,
comandantul
tuturor lagarelor de exterminare dela Canal, a declarat ca „Tovarasul
Gheorghiu-Dej ma suna aproape in fiecare zi sa-mi reaminteasca ca TREBUIE SA
OMOR 30 DE DETINUTI IN FIECARE ZI, SAPTE ZILE PE SAPTAMANA.”. A fost
„recompensat” pentru aceasta declaratie cu condamnarea la moarte, urmata de
executia lui si a altor 13 criminali securisti.
Oricat de
oribil era procesul de exterminare fizica pe care l-am cunoscut personal in
perioada 1959-1964, cand din cinci ani de inchisoare am petrecut peste un an si
jumatate in carcera, unde eram hraniti numai odata la trei zile, el nu se poate
compara cu GENOCIDUL SPIRITUAL practicat atatia ani in „Experimentul Pitesti”.
„Pitestiul” a fost intr-adevar unic in lume, nefiind experimentat nici in
Rusia, China, Cambogia sau Cuba, ceea ce spune multe despre mentalitatea de
exceptie a iobagilor romani...
Dupa anii
petrecuti in colectarea de informatii in Romania intre 1956 si 1976, inclusiv
cei cinci ani petrecuti ca detinut politic (1959-1964), presedintele Gerald
Ford a trimis pe generalul Brent Scowcroft, U.S. National Security Adviser, la
Bucuresti pe 25 Noiembrie 1975, cu o scrisoare pe care generalul a inmanat-o, impreuna
cu traducerea, lui Nicolae Ceausescu. Scrisoarea cerea pasapoarte „turistice”
pentru mine, sotia mea si fiica noastra in varsta de 7 ani. Ceausescu a
raspuns: „Nu e nicio problema, vor primi imediat pasapoarte...” Am fost anuntat
ca avem pasapoarte aprobate la 15 Decembrie 1975 si le-am avut in mana la 5
Ianuarie 1976. Am plecat din Bucuresti la 7 Ianuarie 1976.
Dupa
sosirea in America, guvernul american mi-a oferit o pozitie permanenta de
analist de informatii pentru Europa Rasariteana. Am refuzat deoarece vroiam
sa-mi demonstrez mie insumi ca pot face o cariera de success ca inginer de
calculatoare electronice in industria particulara. Am inceput ca Systems Engineer
la Electronic Data Systems (EDS) si m-am transferat in 1984 la Wells Fargo
Bank, unde am inceput ca Manager of Systems Programming, devenind Vice
President of Network Engineering in 1978 si Senior Vice President of Network
Engineering in 1995, pozitie din care m-am pensionat in 2004. In tot acest timp
si deasemenea dupa pensionare am lucrat in paralel ca consultant benevol pentru
analiza si validarea de informatii referitoare la Europa Rasariteana, Am lucrat
mult cu organizatia Solidarnosc din Polonia si cu Vaticanul pana la caderea
comunismului in Europa Rasariteana, care nu ar fi fost posibila fara
contributia esentiala a Papei John Paul II (Carol Voytila).
Dupa 1990
am lucrat cu organizatiile anticomuniste din China, Taiwan, Tibet si cu
organizatiile uighure.
Am facut
aceasta plictisitoare introducere pentru a va spune ca acum vreo 20 de ani, guvernul
american a convocat o „task force” de 74 experti in problemele lumii comuniste
care au studiat aproape doi ani toate aspectele lumii concentrationare din
toate tarile comuniste, adica nu numai Rusia, Europa Rasariteana, China, Korea,
ci si Cambodia, Vietnam, Laos, Cuba, Nicaragua, Angola, Guineea-Bissau,
Mozambic...
Am
studiat cazuri de o lipsa de umanitate greu de descris ca unele aspecte ale
revolutiei culturale din China sau taierea tendonului lui Achile la prizonierii
politici din Guineea-Bissau, dupa care detinutii trebuiau sa se tarasca pe
coate toate viata...
Din toata
aceasta colectie satanica de monstruozitati, cea care a fost votata in
unanimitate ca cea mai scelerata si revoltatoare a fost EXPERIMENTUL PITESTI,
„Organizatia
Detinutilor cu Convingeri Comuniste” (ODCC) a lui Turcanu, Craciun, Zeller si
Nikolski. Ceea ce e unic despre Experimentul Pitesti a fost succesul pe care
l-a avut in distrugerea personalitatii si caracterului celor supusi la acele
torturi satanice, un adevarat GENOCID SPIRITUAL..
Toate
celalte tari selectate in aceasta ierarhie a bestialitatii umane au primit
numai voturi majoritare. Romania a fost singura care a primit un vot unanim.
Securitatea romana a asigurat PRIMATUL ABSOLUT
AL ROMANIEI IN BESTIALITATE UMANA.
Daca
eforturile guvernantilor comunisti de a organiza GENOCIDUL FIZIC au avut un
grad de succes rezonabil, ei au esuat lamentabil in incercarile de a organiza
GENOCIDUL CULTURAL SI INTELECTUAL AL DETINUTILOR POLITICI, carora li s-a
interzis accesul la orice material pentru scris si citit. Sperau desigur ca un
detinut care nu poate scrie sau citi un text timp de mai multi ani, isi va
pierde orice fel de deprinderi intelectuale si va uita tot ce invatasera
anterior.
Rezultatul
a fost exact contrariul celor planuite de Securitate, un adevarat PARADOX AL
GENOCIDULUI CULTURAL SI INTELECTUAL in Romania.
Singura
institutie superioara de invatamant in care studenti puteau afla adevarul
despre istoria adevarata a secolului XX si a celor doua razboaie mondiale a
fost UNIVERSITATEA GULAG, cu sectia ei romaneasca prezenta in inchisorile dela
Jilava, Aiud, Gherla, Pitesti, Sighet, Ramnicul Sarat si zecile de lagare dela
Canal, Delta Dunarii si Balta Brailei.
Faptul ca
scrisul si cititul erau strict interzise si sever pedepsite urmareau sa
promoveze un genocid cultural si intelectual al celor care se opuneau regimului
comunist, dar s-a dovedit a fi o masura de protectie impotriva tipariturilor comuniste care circulau in RPR si RSR; la fel
izolarea riguroasa de detinutii de drept comun.
Noi scriam cu fragmente de sarma pe bucati de
sapun si confectionam carnetele pedepsite intotdeuna cu multe zile de
carcera.
Eu sunt
aproape recunoscator criminalului regim comunist si Securitatii pentru faptul
ca am putut studia in cea mai selecta universitate din lume timp de cinci ani
si am invatat adevarata istorie, care n-are nicio asemanare cu „istoria”
oficiala. Am studiat deasemenea cateva limbi straine ca engleza, franceza,
italiana, germana, spaniola, latina, sarba si turca. Se puteau deasemenea
invata rusa, ucraineana, greaca, maghiara, bulgara, yidish, ivrit, sanskrita
sau sinti.
Profesorii
nostri erau intelectuali de mare valoare ca avocatul Mihai Musceleanu, doctorul
Sergiu Algeorge, preotii romano-catolici Filip Leinz si Ferdinand, printul Ivan
Ghika, printul Brancoveanu si atatia altii, sau ofiteri din armata romana care
petrecusera in medie 15 ani fiecare in GULAGul sovietic si fusesera „gratiati”
si trimisi in Romania in 1958. La granita ii astepta Securitatea romana care
i-a rearestat pe loc si i-a condamnat la alti 15-20 de ani in inchisorile
romanesti.
Asa am
aflat despre milioanele de oameni de toate nationalitatile din URSS care au primit
armata germana si romana ca adevarati eliberatori din sclavia comunista.
Ofiterii germani adunau pe capii de familie din satul sau oraselul respectiv la
primarie (soviet) si ii intrebau ce asteapta ei dela armata germana. Toti
raspundeau in cor ca cer deschiderea bisericilor ortodoxe si trimiterea de
preoti care sa slujeasca in ele. Cereau deasemenea arme sa lupte contra NKVD si
armatei sovietice, cereau armatei germane sa aresteze pe agentii si
informatorii NKVD pe care ei ii identificau, cereau desfiintarea sovhozurilor
si a colhozurilor.
Asa am
aflat de cei 150,000 de etnici rusi care au constituit Ruskaya Osvobojdenie
Armiya (Armata de Eliberare Rusa) sau ROA, comandata de generalii Vlasov si
Krasnov, cei aproape 700,000 de „banderovtsi”, luptatori si simpatizanti
ucraineni condusi de legendarul Bandera. Peste 200,000 de supravietuitori
„banderovtsi” au continuat lupta contra NKVD si KGB intre 1945 si 1958.
Am aflat
de cei 75,000 de eroi lituanieni si
aproape 100,000 de eroi letoni care au luptat imporiva URSS pana la inceputul
anilor 1950. Cele doua divizii SS letone, Letland I si Letland II au tinut pe
loc inaintarea intregului front sovietic intre Octombrie 1944 si Ianuarie 1945,
pierzand peste 90% din efective in lupta.
Am aflat
de cei 90,000 de eroi cazaci din Corpul XV de Armata Waffen SS (Schutz Staffel)
comandat de eroicul general conte Helmuth von Panwitz, de cei 10,000 de eroi
tatari comandati de colonelul roman Toba, pe care am avut onoarea sa-l cunosc
personal.
In ultima
mare batalie a razboiului, Batalia Berlinului, peste doua treimi din aparatorii
Berlinului nu vorbeau deloc limba germana, cele mai folosite limbi fiind limba
ucraineana si limba rusa. Bunkerul fuhrerului a fost aparat pana la 12 Mai 1945
de 2,500 de voluntari francezi din divizia SS Charlemagne. Toti acesti
voluntari au murit eroic, niciunul nepredandu-se viu hoardelor comuniste.
La
sfarsitul anului 1943 exista cel putin o grupa de Hilfsfreiwilige (ajutoare
voluntare) sau Hiwis de fosti cetateni sovietici in fiecare companie a
Wehrmachtului (armata germana), inafara unitatilor si marilor unitati cu
specific etnic. Trebuie amintiti aici si eroii care au servit ca Burgermeister
sau Polizeien sub administratia germana.
Sunt
mandru ca printre ei au fost si mii de eroi romani. Intre 1939 si 1945, 54,000
de cetateni romani, in majoritate tineri sasi si svabi, s-au inrolat in diverse
divizii Waffen SS (Waffen Schutz Staffel), prima armata cu adevarat europeana
si internationala ai caror voluntari erau de 142 nationalitati diferite, dela
englezi si americani, pana la cazaci, ceceni, tatari si tibetani. Din cei
950,000 de voluntari, peste 600,000 erau non-germanici, iar din cei 350,000 de
germanici 60% erau Volksdeutsch, adica nemti din afara Reichului german
(Germania si Austria) si numai 40% erau Reichsdeutsch.
Dupa
actul de tradare nationala din 23 August 1944, cand regele Mihai a citit
discursul pregatit de Emil Bodnaras, care fusese parasutat in Aprilie 1944 si
traia in palatul regal, cerand armatei romane sa depuna armele si sa nu opuna
rezistenta hoardelor sovietice deoarece exista un „armistiu”, hoardele
bolsevice au luat peste 140,000 de prizonieri romani pe teritoriul Romaniei,
intrucat armistittiul nu a fost semnat pana la 9 Septembrie 1944. Mii de
soldati, subofiteri si ofiteri romani, inclusiv ofiteri superiori, au dezertat
din armata romana dupa 23 August 1944 si au continuat lupta contra
bolsevismului in armata germana.
La
numarul lor se adauga peste 15,000 de legionari romani care fusesera internati
in lagarele germane la insistenta lui Antonescu in 1943 si care au fost
eliberati din ordinul fuhrerului la 25 August 1944 dupa ce aviatia americana
omorase 450 dintre ei, BOMBARDAND NUMAI BARACILE PRIZONIERILOR ROMANI la Dachau
si in alte lagare in ziua de 24 August 1944..Ei au plecat imediat la Viena unde
au constituit unitatile de voluntari romani ale Guvernului National dela Viena
a lui Horia Sima.
Niciun
luptator care fusese cetatean al URSS nu se preda viu hoardelor bolsevice. Supravietuitorii s-au predat englezilior si americanilor,
asteptand sa fie tratati ca prizonieri
germani, asa cum erau. Conventiile dela Geneva referitoare la prizonierii de razboi stipuleaza ca
nationalitatea unui prizonier este data numai de uniforma care o poarta in
ziua cand a fost capturat. Nimeni nu are dreptul sa chestioneze nationalitatea
unui prizonier, dincolo de uniforma pe care o poarta.
La cererea lui Stalin, Roosevelt, Churchill si Eisenhower
au fost de acord sa predea prizonierii germani originari din URSS trupelor NKVD
care a executat 2,500,000 de prizonieri. A fost o crima de razboi abominabila care se adauga la
crimele comise de aviatia aliata la ordinul lui Eisenhower, ucigand prin
bombardament peste 40 de milioane de
civili in tarile europene.
Când
Dwight Eisenhower a fost numit comandant suprem al forţelor aliate în 1942, la
o conferinţă de presă un jurnalist l-a felicitat şi a exprimat speranţa
poporului american că războiul va fi condus conform tuturor legilor
internaţionale, a convenţiilor de la Geneva asupra prizonierilor de război şi
în spiritul carităţii creştine.
Eisenhower
a răspuns că RĂZBOIUL VA FI CÂŞTIGAT PRIN FOLOSIREA TUTUROR MIJLOACELOR LEGALE
ŞI ILEGALE, FĂRĂ NICIO CONSIDERAŢIE PENTRU NORMELE MORALE SAU CONVENŢIILE
INTERNAŢIONALE.
Şi-a
ţinut cuvântul, ASASINÂND PESTE 40 DE MILIOANE DE CIVILI EUROPENI şi distrugând
sute de oraşe europene prin "bombardamentele în covor"! Mergeţi să
vedeţi catedrala din Palermo, în Sicilia care n-a fost reconstruită!
Vă
mai amintiţi de bombardamentele americane din 4 aprilie 1944 şi 11 aprilie
1944, care au omorât 11.000 de bucureşteni pe Calea Griviţei la 4 aprilie şi
alţi 8.000 la 11 aprilie?
Milioane de voluntari anticomunişti, foşti
cetăţeni ai URSS, au luptat împotriva bolşevismului şi toţi purtau uniforma
germană. Din ordinul lui Eisenhower şi al lui Winston Churchill, complicele lui
în crimele contra umanităţii, peste 2.500.000 de foşti cetăţeni ai URSS au fost
predaţi călăilor din NKVD. Peste un milion dintre ei erau civili care fugiseră
din Rusia în 1917-1920 şi nu participaseră la război.
Vreau să menţionez cazul celor 90.000 de
cazaci, incluzând membrii de familie, care au luptat din 1942 până în 1945 împotriva
bandelor de asasini comunişti ai lui Iosip Broz Tito, în Iugoslavia.
Unităţile de cazaci au constituit Corpul XV
de Waffen SS, comandat de un conte german, General Graf Helmuth von Panwitz. Erau
extrem de dedicaţi şi eficienţi. Numai ştirea că "Vin Cazacii!" era
suficientă să pună pe fugă bandele comuniste ale lui Tito.
Corpul XV SS s-a predat englezilor la
Bleiburg, în Austria şi aşteptau să fie trataţi ca militari germani de elită,
aşa cum erau. La 12 mai 1945, Adunarea Naţională a Naţiunii Cazace l-a ales pe
generalul german Graf (Conte) Helmuth von Panwitz ca Mare Hatman al Naţiunii
Cazace.
În iunie 1945, generalul englez care comanda
la Bleiburg i-a comunicat generalului von Panwitz că toţi cazacii vor fi
predaţi trupelor NKVD, dar că el, ca general şi conte german va rămâne
în custodie engleză. A adăugat de asemenea că toate
proprietăţile familiei von Panwitz erau în zona engleză de ocupaţie şi că vor
fi respectate cu stricteţe.
Generalul
Graf Helmuth von Panwitz, care vorbea perfect engleza, franceza si rusa, a
răspuns cu demnitate că el a fost ales de luptătorii cazaci să servească ca
Mare Hatman al Naţiunii Cazace, Comandant Suprem al Naţiunii Cazace, şi că el
va merge acolo unde merg toţi cazacii.
“Va
putem salva viata si va putem ajuta sa recapatati libertatea si proprietatile
familiei dumneavoastra, daca ramaneti in custodie britanica,” a insistat
generalul britanic.
“D-voastra
imi cereti sa tradez pe luptatorii cazaci care au luptat cu vitejie si eroism
contra sclaviei comuniste si care m-au ales pe mine, un strain, ca Mare Hatman.
Indiferent cat voi mai trai, voi trai ca Mare Hatman si nu ca tradator al
Natiunii Cazace! Tout est perdu, sauf l’honneur!”
A
fost predat trupelor NKVD, a fost torturat şi spânzurat la 16 ianuarie 1947.
Insasi
intrarea Statelor Unite in razboi s-a datorat unui act de infamie criminala
comis de presedintele Roosevelt, care numise inca din 1938 un numar important
de evrei comunisti, cominternisti, in functii
de raspundere. Cand Edgar Hoover, directorul FBI a venit sa-i arate documente
care probau ca multi dintre cei numiti erau agentii lui Stalin, Roosevelt a ras si i-a dat faimoasa replica:
„Nu stii ca unii din cei mai buni prieteni ai nostri sunt comunisti?”
In Decembrie 1941 URSS era complet infranta. Stalin
fugise la Kazan, disparand fara urma de cel putin trei saptamani iar tancurile
germane era in Moscova, la capatul liniilor de tramvai.
Opinia publica americana era pacifista si progermana.
Roosevelt fusese ales in 1940 ca „omul care a tinut America inafara razboiului
european.”
Coteria iudeo-comunista dela Casa Alba era disperata sa
bage America in razboi cu orice pret. Au sabotat tratativele privind livrarile
de petrol catre Japonia, sperand ca Japonia va sfarsi prin a declara razboi
Statelor Unite, lucru care s-a si intamplat.
Ambasadorul Japoniei a inmanat lui Roosevelt la Casa Alba
declaratia de razboi la orele 6 seara in ziua de 6 Decembrie 1941. Roosevelt si
„consilierii” lui au hotarat sa nu anunte autoritatile militare si publicul american
ca erau in razboi cu Japonia.
De ce? Aveau nevoie de o baie de sange, de mii de morti
americani ca sa poata schimba opinia publica americana.
Aviatia japoneza a inceput bombardarea portului Pearl
Harbor la orele 7 dimineata in ziua de 7 Decembrie 1941. Pana si guvernul
japonez a fost surprins sa afle dela pilotii japonezi ca americanii nu luasera
nicio masura de protectie, nu incercasera sa scoata navele americane in larg,
pentru a le feri de bombardamentul destructiv al portului. Rezultatul a fost un
dezastru de mari proprtii, cu mii de morti si raniti militari si civili, cu
zeci de nave de toate dimensiunile scufundate in port, cauzand blocarea de
lunga durata a portului Peart Harbour.
Roosevelt si coteria lui dela Casa Alba au triumfat: America
a intrat in razboi si „ziua de 7 Decembrie 1941 va trai intotdeuna in infamie” cum
a spus Roosevelt in faimoasa sa declaratie radiodifuzata, datorita guvernului
american, si nu a guvernului japonez...
Aleksandr Soljenitsin furnizeaza un detaliu interesant.
In toamna lui 1948 el era anchetat la inchisoarea Lubyanka si intr-o zi cand
era scos la ancheta „fara ochelarii de tabla”, a vazut-o pe Eleanor Roosevelt
care se urca intr-un ascensor din grupul care mergea la etajele superioare,
unde „lucrau” conducatorii K.G.B. Evident, venise sa-si viziteze prietenii
suspusi si pe sotia fostului presedinte american nu o deranja circulatia
detinutilor politici cu si fara ochelari dar intotdeuna escortati de gardieni...
Acesta este adevarul despre cel de al doilea razboi mondial,
nu minciunile si gunoiul pe care iobagimea universitara si academica romana il
preda pana in ziua de astazi, indoctrinand tinerele generatii cu minciunile
comuniste!
Aveam 18 ani, eram inca la Universitatea Jilava, cand am
jurat ca voi depune intotdeuna marturie pentru FRATII MEI, milioanele de
luptatori militari si civili din 142 de natiuni diferite care si-au dat viata
eroic luptand contra sclaviei comuniste...
Manifestaţiile
anticomuniste din Krakovia şi revoluţia din Ungaria au fost cele mai importante
evenimente din perioada războiului rece şi cele mai importante evenimente din
viaţa mea de luptător anticomunist. Ele au arătat că unica şansă de răsturnare
a dictaturii comuniste este revoluţia armată, în care tineretul de la 13 la 25
de ani a jucat un rol determinant.
În
numai câteva zile, începând la 23 octombrie 1956, aparatul comunist de stat şi
de partid a fost desfiinţat. Poliţia secretă AVH, responsabilă de atâtea crime,
a dispărut şi steaua comunistă a fost tăiată din drapelul naţional şi
steagurile militare. Guvernul lui Imre Nagy a preluat puterea la 1 noiembrie
1956 şi toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi, inclusiv Cardinalul Primat
al Ungariei, Jozef Midszenty, care era în închisoare din 1948.
Omniprezenţii
"consileri sovietici" şi toate unităţile armatei sovietice au
dispărut din oraşele Ungariei...Nu se poate descrie entuziasmul populaţiei
maghiare care era din nou liberă! Speranţa libertăţii era palpabilă în Polonia,
Cehoslovacia şi România.
Pentru
prima dată din toamna lui 1941, Uniunea Sovietică era învinsă şi ameninţată cu
dispariţia. Dar stăpânii oculţi ai lumii mizerabile în care trăim nu puteau
permite ca Uniunea Sovietică să dispară în 1956, aşa cum nu permisese să
dispară nici în 1941.
La
29 octombrie 1956, criminalul de razboi Dwight Eisenhower a trimis armata israeliană, sprijinită de armatele
franceză şi engleză să atace Egiptul lui Nasser. Generând o criza artificială,
el a deviat atenţia opiniei publice internaţionale de la Ungaria, permiţând
guvernului sovietic să înceapă campania de represiune masivă.
Renumitul istoric britanic David Irving
descrie in detaliu evenimentele din acele zile in monumentala sa opera
„UPRISING“.
Nikita Sergheievici Hrusciov si Biroul
Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic hotarasera SA NU
INTERVINA MILITAR in Ungaria datorita efectului negativ al unei asemenea
interventii asupra eforturilor de a convinge Occidentul ca Uniunea Sovietica se
schimbase efectiv dupa moartea lui Stalin.
Hrusciov a cerut lui Mao Tze Dong, care era
inca aliatul cel mai important al URSS, sa trimita o delegatie la Moscova
pentru a negocia si redacta comunicatul oficial asupra „nobilelor motive“ ale
deciziei de a nu interveni militar in Ungaria.
Mao Tze Dong a trimis pe locotenentul sau
diplomatic Liu Shao Tzi la Moscova in ziua de 28 Octombrie 1956. Negocierile au
durat pana in dimineata zilei de 29 Octombrie 1956, intrucat fiecare cuvant si
fiecare fraza erau negociate de cele doua delegatii, dupa care il sunau apoi pe
Mao Tze Dong, „care nu doarme mai deloc, e ca o bufnita“, cum ii explica Liu
Shao-Tzi lui Hrusciov.
Pe la orele 5 dimineata aveau in fine un text
aprobat atat de Moscova cat si de Peking care urma sa fie publicat in ziua de
29 Octombrie 1956. Liu Shao Tzi a plecat cu masina la aeroport.
Cateva minute dupa plecarea lui, ofiterii G.R.U.
din Alexandria si Cairo au chemat Kremlinul sa raporteze ca „imperialistii
americani“ au atacat Egiptul, folosind aviatia si trupele terestre israeliene
si marina engleza si franceza.
„Asta schimba tot!“, a strigat Hrusciov, „Nu
publicam niciun comunicat si intram cu armata in Ungaria!“. „Dar tovarasii
chineji asteapta publicarea comunicatului...“ a spus un membru al Biroului Politic.
„Repede, toata lumea in masini! Trebuie sa-l
prindem pe Liu Shao Tzi la aeroport...“ a replicat Hrusciov. A urmat o scena
demna de Kafka, descrisa in detaliu de David Irving, cu 15 limuzine gonind in
mare viteza pe strazile pustii ale Moscovei la 6 dimineata...
L-au prins pe Liu Shao Tzi chiar inainte de
decolare si Hrusciov i-a explicat ce au facut „imperialistii americani“ in
Egipt, i-a spus ca nu va publica comunicatul negociat cu guvernul chinez si ca
URSS va interveni militar in Ungaria.
„Da, sunt sigur ca si tovarasul Mao va fi de
acord cu decizia D-voastra, datorita atacului „imperialistilor americani“., a
raspuns Liu Shao Tzi.
Asta a facut Eisenhower pentru luptatorii
maghiari pentru libertate...
Hoardele sovietice au invadat Ungaria, la 4
noiembrie 1956 şi în câteva săptămâni, folosind sute de tancuri, au înfrânt
rezistenţa eroică a luptătorilor pentru libertate maghiari. Au omorât peste
60,000 de luptători, majoritatea sub 20 de ani şi au luat mii de prizonieri.
Imre Nagy a condus rezistenţa în mod eroic şi
s-a predat numai când sovieticii i-au dat asigurări că va fi lăsat să ajungă la
Ambasada Iugoslavă, care îi acordase azil politic. Imediat ce a ieşit din
birou, el a fost însă arestat de KGB şi a fost trimis în România, unde a fost
torturat timp de multe luni, fiind expus în particular la frigul iernii,
înainte de a fi transportat in Mai 1958
la Budapesta unde a fost judecat in secret si condamnat la moarte, impreuna cu
Pal Maleter, ministrul apararii in guvernul Nagy, si cu Nicholas Gimes.
Toti trei au fost spanzurati in Iunie 1958.
David Irving ne furnizeaza un detaliu: calaul care i-a spanzurat a primit dupa
cateva saptamani pasaport de emigrare in Israel...
Cardinalul
Primat Joszef Midszenty a reuşit să se refugieze la ambasada americană din
Budapesta, unde a petrecut 15 ani până i s-a permis să emigreze în Austria.
Majoritatea
salariaţilor Radiodifuziunii Maghiare au murit apărând clădirea Radiodifuziunii
timp de peste 24 de ore, în timp ce radioul transmitea buletine de ştiri şi
Corul Robilor din opera Nabuchodonosor.
KGB-ul
a ţinut ani de zile un numar de prizonieri maghiari minori în diverse închisori
în URSS şi Ungaria şi, pe măsură ce împlineau 18 ani, erau scoşi din celule şi
executaţi. Am marturiile unui colonel român care era închis la închisoarea Lubyanka
din Moscova în vara lui 1958 şi care a intalnit cativa tineri maghiari care au
fost apoi scoşi din celule şi executaţi când împlineau varsta de 18 ani.
David
Irving citeaza nominal cateva cazuri de minori executati din aceasta categorie.
În
timpul invaziei din Ungaria, mii de militari sovietici, soldaţi, subofiţeri şi
ofiţeri au profitat de situaţia haotică de la frontiera austriacă şi au
dezertat în Austria, unde au cerut azil politic.
Ofiţerii
şi subofiţerii au fost separaţi de soldaţi şi au fot interogaţi de C.I.A.
La
13 ianuarie 1957, peste 450 de ofiţeri şi subofiţeri au fost îmbarcaţi într-un
tren şi li s-a spus ca vor fi transferaţi în Germania de Vest. TRENUL A MERS
ÎNSĂ LA BRATISLAVA UNDE TOTI AU FOST PREDAŢI TRUPELOR K.G.B.. TOŢI AU FOST
TORTURAŢI ŞI ÎMPUŞCAŢI.
Am
mărturiile unui căpitan sovietic care a reuşit să sară din tren, când trenul a
micşorat viteza ca să treacă podul peste Dunăre la Bratislava.
Un
astfel de transfer criminal nu putea avea loc în timpul războiului rece
fără autorizaţia preşedintelui Statelor
Unite ale Americii, criminalul de război Dwight Eisenhower care i-a tratat pe
militarii sovietici în 1956 în acelaşi fel în care a tratat 2.500.000 de foşti
cetăţeni ai URSS după cel de-al doilea război mondial, care au fost torturaţi
şi ucişi de NKVD.
O
altă consecinţă directă a evenimentelor anului 1956 a fost decizia conducerii
C.I.A. să iniţieze cea mai mare operaţie de spionaj militar de masă din istoria
omenirii.
Mii
şi mii de tineri polonezi, unguri, cehi, slovaci, est-germani şi un număr mult
mai mic de tineri români şi bulgari au fost recrutaţi direct sau indirect şi
îşi petreceau timpul liber numărând tancuri, piese de artilerie, avioane,
camioane sau vagoane ale trenurilor militare sovietice.
Majoritatea
erau studenţi sau elevi de liceu şi fuseseră recrutaţi din două motive:
1
- Marea majoritate a celor care au luptat împotriva armatei sovietice în
Ungaria, în special după 4 noiembrie 1956 când a început represiunea, erau
adolescenţi care şi-au sacrificat viaţa pentru cauza libertăţii. Multi dintre
ei au fost capturaţi şi au fost ţinuţi în închisori până la majorat (18 ani),
când au fost scoşi din celule şi executaţi, atât în Ungaria cât şi în U.R.S.S..
2
- Toţi studenţii şi elevii învăţau limba rusă în şcoală şi erau capabili să
încropească o conversaţie rudimentară în ruseşte cu soldaţii sovietici care nu
erau cu mult mai în vârstă decât ei, mai ales dacă aduceau câteva pachete de
"papirojki" şi vreo sticlă de vodkă.
Aşa
au fost identificate toate unităţile Pactului de la Varşovia care erau mereu
deplasate de comandamentul sovietic din Europa de Est.
Aceşti
tineri anonimi, care au participat la cea mai mare bătălie a războiului rece,
bătălia informaţiilor militare, au acţionat în mod individual, fără sprijinul
niciunui grup sau organizaţii şi merită recunoştiinţa tuturor.
După
1989 supravieţuitorii acestui grup au fost onoraţi în special în Polonia,
Ungaria, Cehia, Slovacia, Germania, Lituania, Letonia şi Estonia, dar nu in
România…
Ei
ştiu însă foarte bine că au adus o contribuţie esenţială la prăbuşirea
monstruosului colos sovietic şi mulţumesc Providenţei că le-a permis să
participe la această luptă epocala.
Cand
am ajuns in America, am incercat sa aflu din arhivele guvernului american, care
a fost participarea tineretului din diverse tari la acest proiect esential de
colectare de informatii militare despre armata sovietica. Cifrele nu au nevoie
de comentariu, numarul maxim fiind de 5,725 de tineri polonezi, iar cel minim
fiind de 37 de tineri romani. Desigur trebuie avut in vedere ca trupele
sovietice s-au retras din Romania inainte de Mai 1959, ramanand inca multi ani
in toate celelalte tari...
Guvernantii comunisti au organizat, desfasurat si
executat un vast program de GENOCID CULTURAL impotriva poporului roman, program
care a avut succes deplin.
Au recrutat fara multe dificultati scriitori si universitari
romani de renume ca tovarasii Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Calinescu si
atatia altii care au distrus cultura clasica, inlocuind-o cu opere ale
„realismului socialist”.
„Brancusi nu poate fi considerat un creator in
sculptura”, declara cu emfaza tov. Calinescu, fiindca nu sculptase conform
normelor sovietice ale „realismului socialist”.
Apropos, stiati ca prescurtarea „tov” inseamna „bun” in
ivrit (ebraica moderna)? De cate ori spuneti tov. Lenin, tov. Stalin sau tov.
Gheorghiu-Dej, spuneti de fapt „bunul
Lenin”, „bunul Stalin” sau „bunul Gheorghiu-Dej”. Amuzant, nu-i asa?
Liceul Matei Basarab are o sala de spectacole moderna
construita de un negustor evreu in anii 1930. Sala se numeste Baruch Berea si
as fi putut jura ca numele negustorului era Baruch Berea. Cand am inceput sa
invat ivrit, am aflat ca Baruch Berea inseamna de fapt „Slava lui Berea”, tot asa cum Baruch ha Shem
inseamna „Slava lui Dumnezeu” si Baruch Stalin inseamna „Slava lui Stalin”.
Infinita este ignoranta goyimilor! (Romanilor care ma intreaba dece invat limba
ivrit le spun ca intentionez sa emigrez in Israel si sa infiintez o organizatie
numita Jewish Liberation Front, militand pentru eliberarea evreilor de sub
milenara tiranie rabinica. Am deja un nume israelian: Rabbi Mike ha Gadol,
„rabinul Mihai cel Mare”. Modest, nu-i asa?)
A existat un numar de scriitori si artisti romani care au
refuzat sa „colaboreze” cu regimul comunist. Refuzul cel mai spectaculos a fost
acela al marelui artist de varietati Constantin Tanase, Cand agentii lui Burah
Tescovici (alias Teohari Georgescu) i-au propus „colaborarea”, el a refuzat si a
prezentat imediat pe scena cupletul „Davai ceas!”:
„Rau era cu was ist das,
Dar mai rau cu davai ceas,
Davai ceas, davai palton,
Palarie si baston!
Davai ceas, davai mosia,
Harasho tovarasia!”
Cateva zile mai tarziu marele Constantin Tanase a fost
impuscat in strada de agentii lui Burah Tescovici,,,
Daca guvernantii comunisti au lasat in urma o mostenire
de dimensiuni monumentale, aceasta este VIDUL CULTURAL imens care va cere multe
generatii viitoare pentru a fi eliminat.
Comunistii au creat zeci de generatii de universitarii si
academicienii iobagi romani, care sunt cu adevarat unici in lume. Cunostintele
lor in domeniul istoric sau economic sunt 100% gunoi marxist-leninist si EI NU
SUNT CONSTIENTI DE ACEST LUCRU.
Ei sunt cei care educa generatiile tinere, garantand
perpetuarea VIDULUI CULTURAL in Romania. Cum spune poetul:
„Cu prostul nescolarizat,
Te lupti putin si ai scapat!
Dar duci o lupta colosala,
Cu prostul care are scoala!”
Suntem in fata unei situatii paradoxale, in care
GENOCIDUL CULTURAL practicat impotriva culturii romane a avut success deplin,
in timp ce GENOCIDUL CULTURAL SI INTELECTUAL practicat impotriva detinutilor
politici a esuat lamentabil.
VIDUL CULTURAL din Romania a oferit posibilitati unice de
manipulare a opiniei publice. Cand jumatate din populatia urbana a tarii
petrecea in medie patru ore pe zi „la coada la Alimentara” sau alte magazine,
era esential pentru Securitate sa creieze subiecte interesante de discutie
pentru cei care stateau la coada. Altfel, cine stie, ar fi putut sa injure
regimul comunist pentru viata plina de lipsuri la care erau condamnati.
Sute de ofiteri de Securitate isi petreceau orele de
lucru la cozi, ascultand ce se discuta sau oferind ultimele „zvonuri” fabricate
pe banda rulanta de un mare numar de „specialisti”.
Desigur, grupele de specialisti aveau orientari tematice
ca, de exemplu, „Ungurii vor Ardealul, desi zic ca vor numai autonomie...”.
Tema Ardealului era extrem de prolifica si productia saptamanala de zvonuri era
si continua sa fie impresionanta...
O alta tema cu mare succes de masa era „Romania e buricul
pamantului si leaganul civilizatiei europene”.. Voi cita cateva zvonuri
difuzate la cozi in anii 1980, si care au fost recent resuscitate si difuzate
pe Internet de S.R.I si S.I.E.:
- In pestera X (locatia variaza) din Muntii Apuseni s-au
descoperit unul sau mai multe schelete de DACO-TRACI (neaparat!) cu o inaltime
mai mare de 10 metri fiecare. Ele au fost confiscate de ofiteri K.G.B., care au
declarat ca un schelet daco-trac nu
poate fi mai inalt decat un schelet rus...
- Arheologii Securitatii au stabilit ca tablitele cu
scrieri cuneiforme gasite in cateva locatii din Romania sunt cu 3,200 de ani,
patru luni si 14 zile mai vechi decat cuneiformele asiriene. O varianta extrema a acestui zvon sustine ca
au gasit un discurs al lui Nicolae Ceausescu si o copie a diplomei de doctorat
al Academicienii Elena Ceausescu in scriere cuneiforma pe aceste tablete...
- Cel mai senzational e zvonul ca limba vorbita pe
teritoriul Romaniei nu se trage din deloc din latina. Dimpotriva, latina e un
dialect primitiv al limbii sacre daco-trace, din care se trag, fara niciun
dubiu, toate limbile europene! (Evident afara de rusa, daragye tovarishci!). Cu
alte cuvinte, leaganul culturii europene a fost aici, intre Damaroaia si
Gropile lui Oatu, fara de care Europa n-ar fi avut un Dante Alighieri, un
Shakespeare sau un Goethe!
O alta sectie a Securitatii se ocupa de zvonurile
„aleatorii”, legate de anumite evenimente.
Va aduceti aminte de Ramaru, un „serial killer” din anii
1973-1974? Stiti cum a fost identificat si prins Ramaru? Securitate a folosit o
tehnologie fotografica de exceptie care i-a permis sa fotografieze pupilele
uneia (sau a mai multora) dintre victime in care se gaseau ultimele imagini
vazute, adica fata lui Ramaru! Asta este intr-adevar o perla a creativitatii
„zvonistilor” din Securitate si o perfecta ilustrare a parerii pe care o aveau
despre inteligenta si credulitatea „maselor” de iobagi romani...
Desigur exista si o sectie care fabrica diverse zvonuri
inofensive despre Cabinetul 1 si Cabinetul 2, ca de exemplu o conversatie intre
Elena si Nicolae: „Maiestate!” – „Las-o mai incet, nu mi te adresa cu
„maestate”!– „Mai ie state de vazut si de vizitat?”. Aceiasi sectie fabrica
zvonuri „mobilizatoare” ca „Din gresala in gresala, spre victoria finala!”...
Munca „zvonistilor” nu era usoara in acele zile, cand
trebuiau nu numai sa inventeze dar sa si „distribuie” zvonurile, petrecand
multe ore in fiecare zi „la coada la Alimentara”. Odata cu aparitia
Internetului, munca lor s-a usurat considerabil, deoarece cu un singur „clic” ei
pot trimite ultimele creatii la mii de destinatari.
Nimic nu ilustreaza mai convingator VIDUL CULTURAL din
Romania de astazi, decat faptul ca vedem in 2013 pe Internet gunoiul zvonistic
care circula in anii 1980 „la coada la Alimentara” resuscitat si „reactualizat”
pentru iobagii cu access la Internet...
III –
FACTORUL RELIGIOS
Intorcandu-ne la „valorile nationale” ale iobagimii
romane este firesc sa ne intrebam cum a fost posibila o asemenea evolutie timp
de sute de ani, intr-o zona geografica in care toate celelalte tari au evoluat
pozitiv? Uitati-va la felul cum au evoluat toti vecinii nostri geografici.
De ce? Datorita in principal Bisericii Catolice!
Biserica Catolica a avut sansa istorica unica de a deveni
independenta de puterea politica inca din anul 325 AD, cand imparatul
Constantin a mutat capitala imperiului roman la Constantinopole, abandonand
Roma. A vrut sa promoveze Biserica Crestina care devenise biserica oficiala a
imperiului roman si a hotarat sa salarizeze preotii din Est ca pe orice
salariat imperial. Intentia a fost laudabila dar in numai cateva secole,
Biserica Crestina din Imperiul Roman de Rasarit, care a devenit Biserica
Ortodoxa in 1054, era complet controlata de birocratia imperiala iar Basileul,
imparatul grec, era capul bisericii si numea episcopi la fel cum ii numea
Stalin dupa 1943.
Dupa caderea Constantinopolului in 1453, guvernul tarist
rus a incercat sa pretinda ca a devenit „a treia Roma” si a folosit biserica
ortodoxa in toate campaniile de extindere a imperiului tarist pana la
dimensiunile defunctului URSS,
Dupa revolutia iudeo-bolsevica din 1917, finantata cu
banii Kaiserului si ai bancherilor evrei din New York, primul Congres al
Partidului Bolshevic din 1918 si-a desfasurat lucrarile in limba Yidish,
deoarece intre delegatii evrei care constituiau 95% din numarul total de
delegati, evreii din Rusia erau minoritari, majoritatea delegatilor fiind evrei
din Austria, Statele Unite sau Germania.
Lenin si Stalin au inceput imediat o campanie salbatica
de exterminare a clerului ortodox, care numara 300,000 clerici in 1917 si care
a culminat cu impuscarea ultimilor 10,000 de preoti si calugari in 1933, cand
Biserica Ortodoxa Rusa a fost oficial desfiintata.
Desigur ca iobagimea intelectuala din Romania ignora faptul
ca Biserica Ortodoxa Rusa a fost reinfiintata in Septembrie 1941 de armata
germana la ordinul lui Adolf Hitler, caruia i se raportase ca toti locuitorii
din zonele eliberate de comunism cereau deschidera bisericilor si trimiterea de
preoti germani, romani si bulgari sa slujeasca in aceste bisericii. Era cererea
cea mai importanta a locuitorilor tuturor zonelor eliberate, urmata de cererea
de arme pentru a lupta contra NKVD si URSS, arestarea agentilor si
informatorilor NKVD si desfiintarea colhozurilor si sovhozurilor.
Succesul proiectului german „Die Russische Kirche” a fost
enorm si Stalin a fost obligat sa reinfiinteze Biserica Ortodoxa in 1943,
dandu-i numele de Biserica Ortodoxa Patriotica Rusa si pe care a populat-o
imediat cu sute de NKVD-isti...
Intrucat preotii ortodocsi au fost intotdeuna salariatii
puterii politice, ai guvernului, ei au propovaduit intotdeuna supunerea totala
la puterea politica, pretinzand ca orice putere vine dela Dumnezeu. Aceasta
justificare este in contradictie directa cu afirmatiile repetate ale lui Iisus
Cristos ca stapanul lumii acestea, care da puterea regatelor si imperiilor,
este diavolul. Cand Iisus a postit 40 de zile in desert, diavolul i-a oferit
toate regatele lumii, daca i se inchina lui...
Acesta este motivul pentru care Biserica Catolica nu
propovaduieste ca puterea politica vine dela Dumnezeu si s-a opus puterilor politice
in toate secolele existentei sale.
Daca mergi la o slujba intr-o biserica catolica
americana, n-ai sa auzi niciodata preotul spunand: „Ne rugam pentru
presedintele Statelor Unite sau pentru guvernul american!”, asa cum auzeai in
orice biserica ortodoxa din Romania: „Ne rugam pentru conducatorii RPR sau RSR,
ne rugam pentru Iosif Visarionovici Stalin”.
Desigur ca au existat o multime de nobili ticalosi si in
Vest, dar in fiecare satuc exista cel putin o persoana, preotul catolic, care
nu ii era supusa in niciun fel.
Toate libertatile sociale, politice si economice pe care
le avem in civilizatia occidentala se datoreaza faptului ca Biserica Catolica
nu era supusa in niciun fel puterii politice. Papa s-a numit „Papa Re” (Papa
Rege) pana in 1870, fiind sef de stat egal in grad cu kaiserul german sau
imparatul habsburgic. Biserica a militat continuu pentru libertati sociale,
nerecunoscand guvernele politice ca fiind impuse de Dumnezeu, cum
propavaduieste Biserica Ortodoxa.
IV – BISERICA ORTODOXA CONTROLATA DE REGIMUL COMUNIST
Gheorghiu-Dej si Ana Pauker au numit in 1948 ca Patriarh
al Bisericii Ortodoxe Romane un preot de tara, Marina care petrecuse doi ani in
lagarul dela Targu-Jiu pentru complicitate cu o banda de hoti de cai, in vremea
cand Gheorghiu-Dej are inchis in acelasi lagar pentru spionaj in favoarea URSS.
Prima „campanie” la care a participat Iustinian Marina, a
fost campania de lichidare a Bisericii Greco-Catolice, intemeiata in 1699.
Campania a fost ordonata de „genialul conducator” Iosif Visarionovici Stalin
(Djugashvili) in toate tarile Europei Rasaritene. Toti preotii, episcopii si
ieromonahii greco-catolici au fost arestati si condamnati.
Am
întâlnit zeci de preoti Romano-Catolici si Greco-Catolici, precum si sute de
preoti ortodocsi în cei cinci ani de detentie (1959-1964). Toti episcopii
Greco-Catolici au fost arestati in 1948, condamnati si au murit în închisoare
ca adevarati martiri ai credintei. Mii de preoti Greco-Catolici de toate
vârstele au fost deasemenea arestati si condamnati la 15-20 de ani de
închisoare.
Am cunoscut în închisoare câteva zeci de
preoti Greco-Catolici care supravietuisera din 1948. Am toata admiratia pentru
acesti preoti adevarati, martiri ai credintei care îsi continuau vocatia de
preoti în conditiile de exterminare din închisoare. Un exemplu este parintele
Crisan, var al excelentului profesor de matematici, Iacob Crisan, care mi-a
fost dascal 4 ani la Liceul Matei Basarab din Bucuresti.
Nu pot spune acelasi lucru despre
conducerea bisericii ortodoxe care a confiscat toate proprietatile Bisericii
Greco-Catolice din Romania, incluzând peste 2,500 de biserici si alte cladiri
care au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, "conduse" de
Justinian Marina.
In
primavara anului 1958, Justinian Marina a ordonat tuturor preotilor si
monahilor Bisericii Ortodoxe sa semneze angajamente cu organele Securitatii
locale ca vor informa asupra oricaror fapte sau intentii de a actiona împotriva
guvernului comunist, MARTURISITE IN TAINA SPOVEDANIEI. Spre cinstea lor
vesnica, mii de preoti si monahi ortodocsi AU REFUZAT sa semneze aceste
angajamente cu Satana.
Majoritatea au fost toti arestati si condamnati între 10
si 20 de ani de închisoare. Cei mai in varsta au fost scosi la pensie.
Am întâlnit sute de preoti ortodocsi între
1959-1964. Numai în lagarul Gradina de la Piatra Frecatei în Balta Brailei erau
3 "brigazi" de preoti (150 de persoane). Un preot batran imi spunea
cu lacrimi in ochi: " Cum sa tradez eu sfânta taina a spovedaniei?
Înseamna ca nu mai sunt preot!" Dupa câteva luni, a murit…
Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca pe
acesti martiri ai credintei si ai neamului românesc, care au împartasit soarta
miilor de preoti Greco-Catolici si Romano-Catolici...
Când Ceausescu a început constructiile
faraonice, sute de biserici au fost darâmate, iar conducerea Bisericii Ortodoxe
Romane aservita Securitatii nu a protestat in niciun fel. Acestea le consider
crimele majore ale conducerii Bisericii Ortodoxe Romane aservite Securitatii.
Asa zisul "patriarh" Teoctist-Anticrist,
cum ii strigau in fata credinciosii ortodocsi in biserica in 1992, a crezut ca
a sosit ziua judecatii in Decembrie 1989 si s-a retras la o manastire pâna în
prima saptamâna a lunii Aprilie 1990, când Securitatea l-a convins, în fine, ca
nimic nu s-a schimbat si i-a promis solemn ca va putea sa pastreze toate
proprietatile furate de la Biserica Greco-Catolica. ROMANIA ESTE SINGURA TARA
DIN EUROPA ÎN CARE PROPRIETATILE BISERICII GRECO-CATOLICE NU AU FOST RESTITUITE
PROPRIETARILOR LEGALI, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina,
Bulgaria, Serbia, Croatia si Slovenia.
Biserica Ortodoxa Romana a devenit inca
dinainte de 1950 un departament al Directiei Securitatii Statului si continua
sa functioneze in prezent ca un
departament al Serviciului Roman de Informatii (S.R.I.) si al Serviciului de
Informatii Externe (S.I.E.).
Aceasta practica este imprumutata dela
Biserica Ortodoxa Rusa, unde Mitropolitii si patriarhii au gradul de general de
FSB , care a inlocuit KGB.
La inaugurarea papei John Paul I in 1978,
papa care a murit dupa numai o luna de
zile, un mitropolit sovietic cu gradul
de general KGB, a venit sa prezinte omagiile Bisericii Ortodoxe Ruse. Cand s-a
inclinat in fata papei, a cazut mort, victima a unei crize cardiace...
Colonelul KGB Putin foloseste Biserica
Ortodoxa Rusa ca instrument de legalizare si justificare a puterii absolutiste.
Putin pozeaza drept credincios ortodox si are si un „duhovnic“, Arhimandritul
Tihon Shevkunov, staretul manastirii Sretensky, amplasata convenabil pe strada
Bolshaya Lubyanka, la numai un bloc distanta de inchisoarea Lubyanka, faimosul
sediu central al NKVD (Narodnoy Komitet Vnutrenih Del), devenit apoi KGB
(Komitet Gosudarstvenogo Bezopasnosti), si in fine FSB (Federalnaya Slujba
Bezopasnosti).
„Rusii se identifica cu Biserica Ortodoxa
ca unica institutie sociala majora care a supravietuit istoria turbulenta a
natiunii lor, asa ca Putin vrea sa foloseasca imaginea de permanenta a
Bisericii Ortodoxe, in timp ce propria lui legitimitate se prabuseste.“, spune
Geraldine Fagan, care monitorizeaza libertatea religioasa in Rusia si este
autoarea unei noi carti, „Credinta in Rusia“. Manastirea Sretensky este in centrul acestui
efort. Seful unei firme de relatii publice din Moscova numeste in gluma
manastirea „departamentul de ideologie al Kremlinului“, dar nu este deloc o
gluma.
Arhimandritul Tihon nu considera ca indivizi
contemporani ca Putin sunt responsabili
pentru crimele NKVD si KGB. „In tot timpul cat au lucrat pentru statul
sovietic, multi dintre acesti ofiteri de KGB serveau de fapt Rusia“, spune
parintele Tihon. „Ofiterii de spionaj pe care ii cunosc au actionat in numele
statului Rus si a spune ca erau vinovati de represiune politica ar fi total
fals.“, a declarat el recent intr-un interviu pe doua pagini publicat in
renumitul cotidian englez Financial Times.
Desigur, parintele Tihon ne asigura ca „Putin este un
adevarat crestin ortodox, nu numai nominal, ci este o persoana care se
spovedeste, ia impartasanie si intelege responsabilitatea sa in fata lui
Dumnezeu pentru serviciul de mare responsabilitate care i-a fost incredintat si
pentru sufletul sau imortal.”
Ce mai incoace si-ncolo, Putin este un adevarat rege
crestin, mai ceva ca Charlemagne!
V – FACTORUL GEOPOLITIC
Principatele Romane, Moldova si Valahia, au fost
intotdeuna un „capat de lume”, care nu facea parte din imperiul austriac ca Ardealul,
din imperiul rus sau din imperiul otoman ca vecina noastra Bulgaria, care era
raia turceasca.
Principatele romane aveau tratate cu imperiul otoman
numite „capitulatii” care defineau foarte strict ceea ce turcii puteau sau nu
puteau sa faca. De exemplu, armata si politia turca nu puteau intra in
principate decat in caz de razboi.
Asta a facut ca o multime de oameni certati cu legea in
imperiul otoman se refugiau in principate unde nu puteau fi urmariti de politia
turca. Cel mai cunoscut exemplu este Pazvante Chiorul, general turc, fost
guvernator al Vidinului care a furat o suma mare din visterie, furtul fiind o
ofensa mortala la otomani. A fugit cu cateva sute de soldati credinciosi peste
Dunare in Codrul Vlasiei unde a trait peste 30 de ani, jefuind pe localnici ca
sa-si hraneasca banda lui armata.
Au fost sute de raufacatori sau in general, oameni
certati cu legea in tara lor de bastina, ca de exemplu Eteristii, care s-au
refugiat in principate, aducandu-si propria contributie la sedimentarea
„valorilor nationale” romanesti.
VI – FACTORUL ETNIC-RASIAL
Un grup mare de admiratori si practicanti ai acestor
„valori nationale” sunt fara indoiala tiganii. Daca in toate celelalte tari din
Europa Rasariteana si Centrala distributia lor este de circa 150,000 de tigani
la 10,000,000 de locuitori, in Principatele Romane au o distributie de zece ori
mai mare, de 1,500,000 de tigani la 10,000,000 de locuitori.
Desigur, nu trebuie uitat ca tiganii sunt cei care au
impartasit pe deplin soarta milioanelor de iobagi romani pe mosiile
latifundiarilor, fiind robi atatea secole.
Este interesant de mentional ca numele turcesc al
Moldovei era ACIFLAC, adica tara oamenilor albi, iar numele turcesc al Valahiei
era KARAIFLAC, adica tara oamenilor negri.
Indiferent daca ne place sau, cultura tiganeasca este o
parte importanta a culturii nationale romanesti.
Vreau sa mentionez aici pe tiganul Ilie Cutitoiu, un
mecanic de locomotiva care scrisese si aruncase sute de manifeste anticomuniste
din locomotiva lui, adica era unul din putinii detinuti politici romani care
actionasera cu adevarat impotriva guvernului comunist. In lagarul Gradina dormeam
cate doi in fiecare pat, unul la cap si unul la picioare, si nimeni nu vroia sa
doarma in acelasi pat cu Ilie Cutitoiu, romani fiind RASISTI convinsi, printre
alte multe defecte. Eu il respectam pe nea Cutitoiu pentru ceea ce facuse si am
dormit cu el in pat trei ani de zile. Nu
l-am auzit niciodata injurand sau spunand o vorba urata cum faceam eu si
ceilalti romani.
Este revoltatoare „indignarea” unor „intelectuali” iobagi
care acuza guvernul ca „permite” tiganilor sa foloseasca apelatiunea de „rom”.
Evident, istoria lui Roller, singura istorie care au
invatat-o vreodata, nu le spune ca tiganii au imigrat masiv in Europa din
Punjab si alte regiuni ale subcontinentului indian incepand cu secolul X dupa
Christos. Poarta lor de intrare in Europa era Imperiul Roman (de fapt Grec) de
Rasarit. Granicerii greci dadea fiecarei satre niste tidule care le dadea
dreptul sa iasa si sa reintre in Imperiul Roman de Rasarit. Cand se
reintorceau, ei fiind nomazi, tiganii declarau: „Eu sunt Roma!”, adica erau
autorizati sa reintre.
Pentru acest motiv, tiganii au fost cunoscuti de multe
secole ca „Etnia Roma” in Italia (in loc de Zingaro) si ca „Rom” in Franta (in loc de Gitane).
Numele de „Romani” pentru Valahi, Moldoveni, Ardeleni si
Banateni este mult mai recent, fiind inventat de Balcescu si ceilalti
pasoptisti dupa 1840. Acestia traisera multi ani la Roma si Paris si erau
familiari cu numele „Etnia Roma” sau „Rom” dat tiganilor. Nu vom sti niciodata
care a fost motivatia si rationamentul lor pentru a inventa numele de „Romani”,
dar stim ca numele de „Etnia Roma” si „Rom” existau deja de sute de ani cand ei
au luat aceasta decizie.
VII – QUO VADIS, ROMANIA?
In toate celelalte tari din Europa Rasariteana, guvernul
comunist a fost paralizat si apoi desfiintat prin actiunile „societatii
civile”, a sutelor sau miilor de dizidenti din tara respectiva.
Principalul obiectiv al revolutiilor democratice ale
anului 1989 a fost peste tot politia politica, care a fost imediat suprimata. In
Cehoslovacia anului 1989 listele
complete cu numele si adresele ofiterilor politiei politice si ale
informatorilor lor au fost publicate la toate oficiile postale din tara. In
Bulgaria toti salariatii politiei politice au fost concediati in 24 de ore, dela
ministru pana la ultimul agent. In Germania Rasariteana in 1991, li s-a
interzis functionarilor Stasi (Staats Sicherheit) sa intre in cladirile in care
lucrasera ca sa-si ridice obiectele personale. Pana si in Rusia K.G.B.-ul a
incetat sa functioneze pentru aproape o luna de zile dupa Craciunul anului
1991, cand s-a desfiintat U.R.S.S.
In toate aceste cazuri (cu exceptia Rusiei si
Bielorusiei), functionarii politiei politice nu au mai avut posibilitatea sa
controleze si sa modifice documentele din arhiva.
Fiind supusi oprobiului public, eforturile lor de a
intemeia si controla companii particulare sau de a intra in politica au avut un
succes limitat in majoritatea tarilor Europei Rasaritene. In Bulgaria ei si-au
luat armele si au organizat mafia bulgara.
Rusia a fost diferita de celelalte tari, datorita
faptului ca bancherii evrei din New York au trimis timp de cativa ani cate 60
milioane de dollari numerar pe saptamana (cate 30 milioane dollari cu fiecare
din cele doua zboruri Aeroflot dela New York la Moscova) pentru achizitionarea
firmelor de stat rusesti. Banii erau primiti de un comitet de rabini care
decideau cine vor fi noii „oligarhi” ai economiei rusesti. Ca urmare a acestei
campanii financiare sustinute, peste 80% din „oligarhii” rusi sunt evrei.
Campania a fost o repetitie a unei campanii identice organizata de bancherii
evrei din New York intre 1922 si 1925, cand au creat hiperinflatia in Republica
dela Weimar si dollarii trimisi dela New York au cumparat 90% din proprietatile
industriale, comerciale si rezidentiale din intreaga Germanie.
Dela bun inceput, lovitura de stat data in Romania la 22
decembrie 1989 a fost diferita de tot ce s-a intamplat in Europa Rasariteana,
Germania Rasariteana sau U.R.S.S. Romania si-a confirmat inca odata exceptionalismul
caracteristic.
Lovitura de stat a fost organizata in detaliu de Mihail
Gorbaciov care in faza initiala a trimis peste 15,000 de ofiteri si subofiteri
de K.G.B. (Komitet Gosudarstvenogo Bezopasnosti), G.R.U. (Glavnoe
Razdevitelnoye Upravlenie) si Shpetznazi (Shpetzialnoe Naznacenie) ca „turisti”
in Romania gata sa intervina daca negocierile cu Securitatea lui Iulian Vlad nu
ar fi dat rezultatele dorite.
In Romania nu exista o „societate civila”, nu exista o
dizidenta care sa conteze, asa ca singurul „grup social” universal recunoscut
era Securitatea Statului. Misiunea lui Gorbaciov era sa faca o propunere pe
care conducerea Securitatii nu o putea refuza.
Emisarii lui militari au propus generalilor de Securitate
si armata imunitate juridica pentru activitatile din trecut precum si garantarea slujbelor cu inaintare in grad si
mariri de salariu. Cu exceptia generalului Milea, toti generalii au acceptat
propunerile lui Gorbaciov si asa s-a executat lovitura de stat din 22 Decembrie
1989.
Datorita garantiilor date de Gorbaciov si aplicate de
echipa „civila” a lui Iliescu,
Securitatea Romana nu a incetat sa functioneze nici macar
un minut, lasand ofiterilor de securitate controlul complet al tuturor
documentelor de arhiva, care au fost continuu modificate sau distruse.
Securitatea a organizat si executat apoi operatiile
„Teroristii” si „Mineriada” pentru a demonstra maselor ca nimic nu s-a schimbat
si sfanta FRICA ramane in continuare principiul de guvernare a iobagilor
romani.
Cand s-a facut asazisa „privatizare” ofiterii de
securitate au fost intr-o situatie privilegiata, fiindca ei obtineau peste
noapte toate aprobarile birocratice care durau luni de zile pentru iobagii de
rand.
Rezultatul vizibil este ca majoritatea societatilor
particulare sunt controlate si conduse de fosti ofiteri de securitate, de fiii,
nepotii sau rudele lor. Nu e surprinzator faptul ca majoritatea „miliardarilor”
romani provin direct sau indirect din Securitate.
O alta profesiune privilegiata si mult iubita de securisti
este profesiunea de politician unde procentajul de fosti securisti sau din
familii de securisti este majoritar.
Nicio clasa sau grup social din Romania nu reprezinta mai
complet „valorile nationale” romanesti care sunt atat de negative, dacat
iobagimea politicianista, lipsita total de principii etice sau morale.
Avem noi o zicala in America: „Nicio tara nu are un
guvern mai rau decat cel pe care il merita.”
Convingerea iobagimii politicianiste si intelectuale este
ca nimeni nu poate face ceva pentru a schimba lucrurile. Toate deciziile
politice se iau in strainatate, la Ialta, la Malta, la Moscova, la Washington
sau la Bruxelles si toate lumea comploteaza in detrimentul Romaniei. Fara a mai
mentiona pe unguri, care nu muncesc si nu fac nimic altceva decat sa genereze
si sa promoveze scenarii negative pentru Romania.
Din acest motiv nu se poate astepta nimic dela
politicieni sau dela „intelectuali” care ar purea sa contribuie la un proces de
redresare nationala.
Lucrurile vor incepe sa se schimbe numai cand integrarea
financiara urmata de integrarea politica va face progrese substantiale in
Uniunea Europeana.
In prezent in Romania se fura circa 50% din valoarea
oricarui contract in care sunt implicati bani ai bugetului roman. Daca banii
vin dela Bruxelles, este foarte greu sa-i furi datorita controalelor financiare
la care sunt supusi. Aceasta explica faptul ca Romania este singura tara din
Uniunea Europeana care a cheltuit mai putin de 10% din banii alocati de E.U.
pentru modernizarea infrastructurii, sosele, poduri, cai ferate.
„Ce ne trebuie noua infrastructura moderna, daca eu nu
pot sa fur nimic?” Cand se fac licitatii pentru contracte de infrastructura,
castigatorii sunt contestati si contractul este blocat ani de zile, pana se
judeca toate contestatiile. „De ce a castigat X. contractul? Evident, fiindca a
dat mai mult ciubuc ca mine!”
E probabil ca se va realiza o integrare financiara a E.U.
cu un buget unic pana in 2020 si, daca Romania nu va fi eliminata din E.U. intre
timp, lucrurile se vor schimba radical. Daca se vor reduce substantial
posibilitatile de a fura banii guvernului, se va reduce substantial si clasa
iobagilor politicieni si functionari verosi care traiesc din acest furt, o
adevarata calamitate nationala.
Dupa
realizarea integrarii financiare, va fi destul de usor sa se accelereze fazele
urmatoare ale integrarii institutionale si politice, ducand pana la
desfiintarea statelor, guvernelor si parlamentelor nationale pana in 2040.
Va exista
un singur guvern, cel dela Bruxelles, un singur parlament la Strassbourg, care
vor avea in subordine guverne si parlamente regionale. Clasa parazitara de
iobagi politicianisti dela Bucuresti va dispare in mare masura, pentru ca
dispare „osul de ros” care-i motiveaza in prezent.
Desigur
multi dintre ei se vor converti in politicieni „regionali” si o parte din ei
vor deveni functionari subordonati guvernului dela Buxelles. Vor „juca” insa
dupa reguli venite dela Bruxelles si vor uimi pe toata lumea cat de repede se
vor converti in „ultra-europeni”, din motive foarte simple: sa placa noilor
sefi si sa nu-si piarda noile slujbe...SLUGARNICIA proverbiala a iobagilor
politicianisti si a iobagilor functionari va face minuni de schimbare a
comportamentului...
Speranta
pentru un viitor mai bun, pentru promovarea de valori nationale autentice este intotdeuna
in generatiile tinere. Desigur, ele sunt sparanta de viitor in orice tara, dar
in Romania ei au o problema unica pe care as numi-o insuperabila.
In
Romania NU EXISTA EDUCATORI PENTRU GENERATIILE TINERE, fiindca toate
generatiile mature cred cu tarie in „valorile nationale” ale iobagimii
romanesti.
Nu exista
nimeni in Romania care ar purtea educa tineretul sa traiasca si sa munceasca ca
oameni liberi, pentru ca niciunul dintre potentialli educatori, inclusiv cei
care au luptat pentru libertate si au facut ani multi de inchisoare, NU A TRAIT
IN LUMEA LIBERA SI NU A MUNCIT INTR-O ECONOMIE LIBERA.
Deaceea,
TINERETUL TREBUIE INCURAJAT SA INVETE BINE LIMBI STRAINE SI MEARGA SA MUNCEASCA
IN OCCIDENT UN NUMAR DE ANI.
Daca
numai 50% dintre ei se hotaresc sa se intoarca in Romania, aceasta va permite
un progres substantial in procesul de transformare a Romaniei intr-o tara
civilizata.
Bazat pe
experienta mea personala, ii pot asigura pe potentialii emigranti ca in tarile
civilizate nu se va face nicio discriminare contra lor.
Eu am
facut cinci ani de Universitate GULAG, urmati imediat de cinci ani la
Politechnica din Bucuresti unde am absolvit Facultatea de Automatica, Sectia de
Calculatoare Electronice cu media 9.50 in anul 1970. Eu si familia mea am fost
„extrasi” din RSR de catre Presedintele American Gerald Ford, care a cerut lui
Ceausescu si a obtinut imediat pasapoarte pentru noi.
In
Statele Unite am fost imediat angajat ca inginer de sistem la Electronic Data
Systems (EDS), compania faimosului H. Ross Perot, care m-a interviat personal si m-a angajat in Februarie 1976,
In 1984
m-am transferat la Wells Fargo Bank, a treia banca ca marime din USA, ca
Manager of Systems Programming. Am devenit Vice President of Network
Engineering in 1988 si Senior Vice President of Network Engineering in 1995.
Am
proiectat si construit reteaua de calculatoare electronice ale bancii,
conectand 8,000 de cladiri din USA si 160,000 de calculatoare, printere si alte
aparate, folosite de cei 125,000 de salariati ai bancii. In 1996, Wells Fargo
Network, reteaua mea de calculatoare, a primit Smithsonian Institution Award of
Excellence.
Am fost
salarizat corespunzator in toti acesti ani. Cand am hotarat sa ma pensionez la
62 de ani in 2004, aveam un „compensation package”, adica salariu si prime de
$330,000 dollari pe ani, adica cu $90,000 dollari mai mult decat presedintele
USA. Desigur, presedintii americani nu au nevoie de niciun salariu, fiind toti
milionari; in plus au alte avantaje: casa, masa, transport, personal de
serviciu si de paza.
Asa ca
nimeni nu a discriminat contra unui imigrant roman de prima generatie...
VIII – DISCLAIMER
Acest
document despre persistenta mentalitatii iobage in Romania prezinta parerile
unui cetatean particular american, care s-a nascut la Bucuresti si a trait ca
cetatean american in USA din 1976 pana in prezent.
Desigur
nu toti romanii se comporta la fel, exista multe exceptii individuale dar
numarul lor nu este suficient de important ca sa schimbe cultura sociala dominanta.
Imi place
sa cred ca toti cei pe care ii consider prieteni au depasit conditia de iobag roman
iresponsabil si evolueaza spre o normalitate europeana.
Ii rog
insistent pe toti cei care primesc acest document sa-mi trimita comentariile
lor critice la adresa email mike@olteanu.org.
Shto
skazal tovarishci Stalin? Iosif Visarionovich skazal : „SHIT!”
Nu ia
haciu znat shto skazal tovarishci Lenin? Vladimir Ilici padumal nemnojko i toje
skazal: „SHIT!”
Desigur
ca unii din potentialii cititori vor fi indignati ca un puscarias, un bandit
contrarevolutionar, un tradator al RPR si al RSR, si pe deasupra si spion american,
are neobrazarea sa-si dea cu parerea despre Romania si despre romani.
Romanii
sunt destepti, sunt buni si frumosi, cum ne invata la scoala. Nu s-a prea prins
scoala de acest bandit si te intrebi cum de a avut numai note de 10 din clasa
intaia pana intr-a unsprezecea. Evident, datorita faptului ca profesorii din
anii 1950 erau toti educati sub regimul burghezo-mosieresc.
Strainii si
apatrizii ca banditul asta pretind ca romanii sunt pe ultimul loc in Europa la
toate categoriile, dar habar nu au ca romanii si „Etnia Roma” sunt pe primul
loc din Europa la cele mai importante activitati economice: FURTUL si CERSITUL.
Intrebati
pe orice politist italian sau francez... Ba olandezii au pus chiar in centrul
Amsterdamului niste semne de circulatie cu text NUMAI IN ROMANESTE: FURTUL SI
CERSITUL INTERZIS.
Banditul
asta zice ca iubeste Romania numai pentruca bea in fiecare zi un pahar de Feteasca Neagra (facuta de un
secui, Tohani, un „bozgor”) si pentruca in arsenalul lui personal are si un
AK-47 fabricat in Romania (era cu 35% mai ieftin decat cel original fabricat la
Ijevsk in Rusia). Vezi, de aia nu se gasesc arme de vanzare in Romania, fiindca
le cumpara toate imperialistii americani...
Arza-i-ar
focul de americani, cu armele lor, cu tot! O sa vada ei pe dracu in curand,
cand China va deveni prima putere economica mondiala si tovarasii dela Peking
vor trimite toata Armata Populara de Eliberare cu submarinul, ca au numai unul,
sa elibereze America si Europa de imperialisti si ai lor lachei...
Numai
atunci va primi Romania recunoasterea pe care o merita ca cea mai comunista
tara din lume. In 2009 Pew Research, o organizatie americana de sondare a
opiniei publice a intrebat cate 10,000 de indivizi din cateva tari daca au
convingeri comuniste. In China Comunista, 39% s-au declarat comunisti, iar in
Rusia polkovnikului KGB Putin 52% s-au declarat comunisti. In Romania
post(?)comunista, 64% din respondenti s-au declarat comunisti.
Un alt
sondaj recent a gasit ca 40% din copiii nascuti in Romania dupa 1989 au
declarat ca se traia mai bine sub regimul comunist al lui Ceausescu. Cine stie,
s-ar putea sa aiba dreptate!
Sa vedeti
cate locurii noi de munca va crea SIE cand va trimite agenti in America si
Europa sa lichideze toti tradatorii si spionii de teapa celui care are
obraznicia sa semneze acest document!
O sa
iesim toti in strada sa strigam: „Traiasca comunismul, viitorul de aur al
intregii omeniri!”, asa cum am ”demonstrat” in fata inchisorii din Gherla in vara lui 1958, strigand: „Asteptati americanii?
Stati aici ca sobolanii!”
Alea erau
vremuri de pomina!
Cu putin
noroc, o sa-i exasperam pe birocratii dela Bruxelles cu comportamentul nostru
in Europa si ei vor da Romania afara din E.U. inainte de 7 Noiembrie („zi cu
rosu soare, lumineaza azi popoarele”) 2017 cand tovarasul polkovnik Putin a
declarat ca noua Uniune Sovietica, numita ”Uniunea Euro-Asiatica” va fi
operationala ca mare putere. Acolo e locul nostru fiindca „lumina vine dela
Rasarit”...
Mare
ghinion (unii zic „mare noroc”) au avut Principatele Romane cu turcii otomani
care si-au bagat nasul in Principate. Daca nu erau turcii, Moldova si Valahia
erau gubernii rusesti de multa vreme, din timpul lui Dimitie Cantemir.
Ehe, alta
viata daca faci parte dintr-o mare putere, chiar si cea ruseasca! Neispravitii
astia de Europeni ar fi tremurat in fata noastra si n-ar fi indraznit sa ne
acuze de mii de furturi si agresiuni cu atata neobrazare!
Dar nu e
niciodata prea tarziu! Tovarasul polkovnik Putin este „un mare PRETIN al
poporului roman, cum ar fi spus raposatul, „al batran”, Dumnezeu sa-l ierte!
De cate
ori ma gandesc la raposatul, imi aduc aminte de pisania pe care o pusese Safta
Brancoveanu la intrarea in Spitalul Brancovenesc, daramat de el in 1986:
„Acest
spital este pentru saraci si SA MOARA DE MOARTE NAPRAZNICA, IN ZIUA DE CRACIUN,
CEL CE SA VA ATINGE DE EL!”
Eshcio
raz, shto skazal tovarishci Lenin? Vladimir Ilici eshcio raz skazal: „SHIT!”
Michael Olteanu, M.S.
Bandit
Contrarevolutionar 1959-1964
Senior Vice President of Network Engineering
at Wells Fargo Bank 1984-2004
0 commentaires:
Trimiteți un comentariu