Cineva o sa ma invinuiasca de nostalgie si patriotism sovietic, n-au decit, azi e la moda sa strigi « jos comunistii !», « jos ocupantii ! »…
Vreau sa ma inchin nu in fata soldatului lui Stalin, nu in fata NKVD-istilor ce-i duceau cu baionetele spre victorie, nu in fata ocupantilor Europei. Ma inchin in fata miilor de barbati si femei care au lasat familiile, copii, si au luptat cu arma in mina impotriva fascismului. Nimeni din ei nu a cerut nici despagubiri de razboi nici teritorii straine, ci si-au lasat viata pe cimpurile de lupta, in transeele pline cu apa, mincati de paduchi si dezinterie., raniti si schiloditi. Care din marii patrioti de azi ar merge la moarte pentru tara sau idee, cit de mare n-ar fi ea ?…
Ma inchin in fata celor 20 de milioane de martiri ce nu au plecat fruntra in fata fascismului, intimpinindu-i cu piine si sare, dar care au luptat ca noi cei de azi, sa nu muncim prin lagare pentru prosperarea unei natii de arieni. Azi, ades orbiti de politicieni manipulatori, vezi morminte distruse, monumente date la pamint cu mindrie de acei, care uita lectiile trecutuil si care vor sa minimalizeze jertfa miilor de luptatori. Acei care nu s-au ascuns prin poduri si paduri, nu s-au automutilat sa fie lasati la vatra, nu au impuscat ca niste lasi femei si copii evrei doar ca sa-si apere propria piele, ci care au platit cu viata pentru a zice « NU » fascismului, « NU » urii si dispretului rasial, care si-au dus cu demnitate crucea pina la capat…
Sa le fie tarina usoara si fapta neuitata
Svetlana Pallady, Strasbourg, 8 mai 2010
0 commentaires:
Trimiteți un comentariu