Conferinta stiintifica

         Influenta limbii franceze asupra limbii romane

Sub acest generic la 28 mai la Strasbourg si-a desfasurat lucrarile o conferinta stiintifica, organizata de Asociatia Culturala si Amicala Romana (presedinte dl Gabriel Penciu). La conferinta au participat Doamna Laura Perlier, profesor si traducator la Universitatea din Strasbourg si Gina Puica, lector universitar.

Limba franceza si limba românà provin dintr-un trunchi comun – limba latina.

Doamna Laura Perlier prezinta în expunerea sa parcursul limbii române de la origini, influenta limbii franceze exercitata asupra limbii române din secolele XIX si XX, precum si rolul acesteia în modernizarea limbii noastre (la nivelul vocabularului, al sintaxei, al notiunilor abstracte).

Azi evolutia limbii române nu s-a oprit, din contra, limba noastra continua sa se modernizeze, in conditiile in care trebuie sa se adapteze la evolutia tehnica rapida si la tendinta de globalizare.  

Doamna profesoara se opreste la cîteva tipuri de influente straine (franceze, engleze) exercitate în prezent asupra limbii române contemporane, facând diferenta între influentele utile limbii române (care îmbogatesc sau modernizeaza, aducând sensuri noi) si cuvintele stràine utilizate exagerat, fara nici un rost, de catre vorbitorii de româna. Acest tip de neologisme, nu numai ca nu aduc nimic limbii române dar chiar o deformeaza masiv, fiind folosite în mod iresponsabil. Iata câteva modalitati de transmitere a influentelor lingvistice :

-         « CALCUL LINGVISTIC » reprezinta o traducere literala (adica cuvânt cu cuvânt), tinând mai degraba cont de FORMA decât de continut. De ex : punere în opera (copiat dupa franceza : "mise en oeuvre") – cu echivalentul românesc « efectuare »,  sau cuvinte de tipul "suicid' - în loc de "sinucidere", sau "a aplica" o cerere, în loc de "a face/ a depune o cerere").

-          « ÎMPRUMUTUTRILE », adica termeni sau expresii netraduse, preluate ca atare din limba straina (în special din engleza si franceza). Unele împrumuturi sunt necesare, sau chiar pozitive (mai ales în domeniile tehnice), atâta timp cât nu devin exagerate (de exemplu « marketing » ; « clip » ; « scaner ». Se citeazà si exemple de cuvinte stràine nemotivat, exagerat sau gresit utilizate de càtre vorbitori, au consecinte profund daunatoare asupra limbii române.  Anglicisme cum ar fi : « advertising" - în loc de « reclamà » ; « trend » - în loc de "tendinta" ; « training » - în loc de pregàtire, instruire etc.), nu-si au rostul, existând termeni echivalenti în limba românà.

Retinem ca : limba romana intra în contact cu un val imens de neologisme. Trebuie facuta diferenta între termenii utili si inutili, sau chiar daunatori limbii noastre. Doar cei indispensabili, care nu au corespondent sau care îmbogatesc sensurile existente, pot fi introdusi în limba româna. La restul trebuie renuntat. Neologismele utile trebuiesc adaptate limbii române si pronuntate româneste.

Vorbitorii sunt cei care pot transforma influenta actuala masiva a limbilor franceza si engleza asupra limbii române intr-un adevarat pericol pentru integritatea limbii noastre.  Daca ritmul actual de “împestritare” a limbii române cu elemente straine inutile se mentine, expunem limba româna la degradare si disparitie.

De aceea rolul vorbitorilor de limba româna este deosebit de important !!!!

Modul in care limba româna va reusi sa tina pasul cu modernizarea fara a-si pierde identitatea ei specifica va fi definitoriu pentru existenta sa viitoare.

Ne intrebam fara sa vrem ce mai ramine al nostru daca mai totu-i de imprumut, vorba marelui Eminescu : “Noi in noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i strain!”(Epigonii)".

 Nota : Doamna Laura Perlier a fost la originea înfiintarii unei sectii de limba româna în Traducere Profesionala la Universitatea Strasbourg (în 2007), creând un modul si predându-l în aceasta universitate.